Concertul insistent, enervant şi orchestrat al susţinerii afacerii de la Roşia Montană a scos la iveală şi câteva detalii ignorate până acum. Roşia Montană Gold Corporation SA face parte din acelaşi grup de interese cu Deva Gold SA, cea care va începe exploatarea aurului de la Certej (alte 50 de tone de aur!). La rândul ei, Deva Gold SA are ca acţionar firma Deva Gold Ltd din Barbados. Iar aceasta din urmă este deţinută în proporţie de 80% de Deva Goldfield LTD şi de nişte acţionari anonimi. Ştim cine este proprietarul celor 80% din Deva Goldfield Ltd. Este vorba de grupul Aktor din Atena, proprietatea unui pretenar PD pe numele său Dimitrios Koutras. Ca din întâmplare, acelaşi grup a fost desemnat câştigător (prin altă firmă a grupului, numită Ellaktor SA) al unei licitaţii pentru un tronson de autostradă Ploieşti-Braşov. Şi afacerea cu aurul şi licitaţia câştigată pe tronsonul Ploieşti-Braşov s-au pus la cale şi s-au semnat în timpul ministeriatelor lui Radu Berceanu. Are Radu Berceanu o legătură cu acţionariatul anonim al celor 20% din afacerea aurului de la Certej? Deocamdată nu putem da un răspuns. Un lucru devine însă din ce în ce mai clar. Că un nucleu de interese, format în principal din oameni din PD (şi mai apoi PDL), între care pot fi incluşi Traian Băsescu, Radu Berceanu şi Bogdan Baltazar, se învârte în jurul acestei mega-afaceri. Acestora li se adaugă guvernatorul Mugur Isărescu. El a fost cel care a furnizat acoperirea financiară a operaţiunii, declarând pe la începutul anilor 2000 că BNR nu mai are nevoie de aur (profeţie nefericită, care îl descalifică pe tot restul carierei pe Mugur Isărescu!). Toţi aceştia susţin într-un fel sau altul, direct, explicit sau implicit începerea lucrărilor de la Roşia Montană şi Certej.
De ce am făcut această introducere? Pentru a sublinia faptul că ar putea exista o legătură între cele 20% din acţiunile ascunse în Insula Barbados şi politicieni români. Direct sau prin interpuşi. De ce insist pe această bănuială? Că şi alte operaţiuni economice din diverse zone ale economiei vitale a statului român includ asemenea firme cu acţionariat greu de cunoscut şi localizate în paradisuri fiscale. Şi Hotelul Marriott are acţionar anonim în Cipru pe un procent aproape similar cu cel din Deva Gold, şi multe contracte cu Ministerul Transporturilor au acţionar anonim în Cipru şi în alte paradisuri fiscale. O mare parte dintre firmele căpuşă din afacerile cu energie electrică au acţionariatul ascuns în paradisuri fiscale. Numărul celor pitulaţi în paradisuri fidcale, mă refer mai ales la politicieni şi la contracte dubioase cu statul, este enorm (el nu include afacerile legale ale investitorilor români sau străini, fugiţi acolo din raţiuni de taxe!).
N-ar fi normal ca Traian Băsescu, cel care ne-a ameninţat cu anticorupţia (până la urmă mai mult decât dezamăgitoare!), să ceară instituţiilor statului mai multă lumină în această direcţie? N-ar fi normal ca SIE, în loc să se ocupe de infiltrarea comunităţilor româneşti din străinătate, să încerce lămurirea acţionariatelor româneşti din paradisurile fiscale? N-ar fi normal ca, măcar în câteva cazuri flagrante, statul român să declanşeze comisii rogatorii pe lângă statele mici (Cirpru sau alte insule definite ca paradisuri fiscale) în care se află firmele implicate în aceste afaceri cu aur, în comerţul cu energie sau în concesionarea perimetrelor petroliere de la Marea Neagră? Nu de alta, dar din exploatarea aurului de la Certej, din cele 50 de tone cât are zăcământul, 20% ar reveni unui acţionar anonim. Posibilitatea ca aceste 10 tone de aur să intre în posesia unei mătuşi, a unui unchi sau chiar a unui politician român cu gura mare sau acum cu ciocul mic ar trebui cercetată şi de serviciile secrete, şi de şeful statului şi de procurorii anticorupţie. Dacă nu au nici o legătură cu acestea!
Devine din ce în ce mai clar că afacerea aurului are o gaură prin care o sumă fabuloasă se poate direcţiona spre conturile unui „anonim” din România.
Când Traian Băsescu îşi va îndrepta ochiul valid spre firmele din paradisuri fiscale implicate în afacerile enunţate mai sus, abia atunci vom putea vorbi despre debutul anticorupţiei în România!
