Cine îi mai ascultă pe cei din Ucraina de est?

Președintele SUA consideră că acordul de pace între Rusia și Ucraina este negociat în proporție de 95%. Președintele Ucrainei spune că s-a căzut de acord asupra a 90% din el. Pacea pare foarte aproape. Dar nu este așa, pentru că cele 10% înseamnă totul. A spus-o chiar Volodimir Zelenski.

Poziții ireconciliabile pentru Rusia și Ucraina

Kievul a acceptat ca teritoriul pe care îl controlează în Donețk să devină o zonă economică liberă demilitarizată. Rusia își menține revendicările inițiale și cere retragerea totală a Ucrainei și extinderea zonei tampon până spre Nipru. Kievul dorește ca în aceste zone să fie desfășurate trupe internaționale. Rusia solicită ca aici să fie desfășurate propria Garda Națională și poliția rusă. Apoi, Rusia a arătat limpede că nu va accepta misiuni occidentale de menținere a păcii în Ucraina.

Capcanele unui referendum în Ucraina

Volodimir Zelenski susține că crearea unei zone tampon trebuie aprobată prin referendum. Pentru ca referendumul să aibă loc, Zelenski cere încetarea focului. Rusia consideră că încetarea focului va oferi timp Ucrainei pentru refacerea forțelor în vederea unei contraofensive. Pe de altă parte, un referendum fără încetarea focului ar putea fi respins tocmai de Rusia, din cauza unei prezențe slabe la urne. Pentru Zelenski există și teama rezultatului referendumului în aceste zone – ce se va întâmpla dacă locuitorii vor spune nu planului de pace? Ar urma ca Ucraina să lupte până la victorie sau înfrângerea totală? Va mai primi sprijinul informativ și militar american?

Președintele Zelenski declară în continuare că nu se așteaptă ca Moscova să semneze vreun acord de pace mediat de SUA. Vladimir Putin încearcă să altereze procesul de pace susținând că dronele Kievului i-au atacat reședința din Valdai. Având în vedere cât de mult înseamnă cele 10 procente rămase de negociat și reluarea acuzațiilor reciproce, negocierile nu par să aibă acea miza mare cu care sunt învestite. Par mai mult in joc pentru a menține atenția concentrată ba asupra tergiversărilor Rusiei, ba asupra obstinației Kievului și a liderilor UE care susțin regimul Zelenski.

Ucrainenii vor pace, însă doar cu garanții

În tot iureșul informațional creat de naveta diplomatică a trimișilor ruși, americani și ucraineni, vocile ucrainenilor care trăiesc tragediile războiului nu se aud aproape deloc. Sunt acoperite de retorica de la Moscova și Kiev, de condițiile maximale ale ambelor tabere.

Sondajele Gallup arată că 69% dintre ucraineni vor „încetarea negociată a războiului cât mai curând posibil”. Doar 24% susțin războiul până la victorie. Este o schimbare față de 2022, când rezultatele erau răsturnate. Însă acordul pe care și-l doresc majoritatea ucrainenilor trebuie să îndeplinească o condiție – garanții de securitate solide. Asta arată un sondaj al Institutului de Sociologie din Kiev. Situația negocierilor arată că un acord asupra acestor garanții este aproape imposibil al momentul actual.

Responsible Statecraft, publicația thimnk-tankului conservator american Ouincy Institute for Responsible Statecraft, a încercat să afle opiniile ucrainenilor care trăiesc în zona de război. Potrivit lui Ivan, care locuiește în estul Ucrainei, sub controlul Moscovei, propunerile privind oprirea extinderii NATO „sunt esențiale, deoarece extinderea NATO către Est a devenit principalul declanșator al conflictului nostru. Fără rezolvarea acestei probleme, este imposibil să se rezolve și altele.”

Limba și religia, marile probleme în Ucraina

Ivan subliniază importanța prevederilor din acordul inițial pentru „promovarea înțelegerii și toleranței între diferite culturi și eliminarea rasismului și prejudecăților.” El consideră că expresia „eliminarea rasismului” trebuie înlocuită cu „eliminarea urii”, deoarece aceasta „reflectă mai bine situația din societate de ambele părți ale liniei frontului.”

El oferă și o metaforă: „Problemele legate de limbă și religie în Ucraina sunt abcese. Fără un tratament atent, este imposibil să se vindece întregul corp al statului”.

Ucrainenii se tem de riscul unei escaladări a conflictului, cu posibilitatea folosirii armelor nucleare. „Rusia ar trebui să fie obligată legal să urmeze o politică de neagresiune față de Ucraina și Europa, în timp ce Statele Unite și Rusia ar trebui să-și extindă acordurile privind neproliferarea nucleară și controlul armamentului. Ucraina, la rândul său, își reafirmă statutul de stat nenuclear,” spune Maria.

„Să nu mai fim carne de tun în jocul altora”

Pentru Tatiana, „elitele politice ucrainene văd că sunt făcute să plătească cu vieți ucrainene pentru un compromis între marile puteri, însă nu se opun acestui proces”. „Până la urmă, fiecare parte vorbește despre pace, dar înțelege altceva prin acest termen: Statele Unite caută o ieșire controlată, Uniunea Europeană își caută propria securitate, iar Ucraina caută supraviețuirea și dreptul de a nu fi carne de tun în interesul altcuiva,” spune Tatiana.

Dorința lui Ivan este ca vocile celor care trăiesc în teritoriile necontrolate de Kiev să fie auzite. „Întrebați-i dacă vor să fie «eliberați», dacă vor să se întoarcă în Ucraina. Majoritatea oamenilor vor răspunde la aceste întrebări cu un «nu» categoric. Și, de cele mai multe ori, aici nu e vorba de politică. Oamenii sunt foarte obosiți și curajoși. Și își doresc pacea.”

„Celor din Ucraina de est nu le pasă de nimic”

Pentru unii dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de la Kiev, opiniile ucrainenilor din est contează prea puțin. Vitali Portnikov, declara următoarele, într-un interviu pentru publicația cehă Denik N, în luna decembrie 2025: ”Chiar și astăzi, puțini oameni din Donbas sunt deschis proruși. Pur și simplu, lor nu le pasă de nimic. Singura lor grijă este ca războiul să se termine, să revină pacea și să înceteze să li se tragă în ei. Ce fel de pace, unde vor trăi, sub ce regim, cine îi va conduce – toate acestea le sunt indiferente”.

Potrivit jurnalistului ucrainean, poporul ucrainean are trei componente. ”Primii sunt ucrainenii „clasici”, care doresc ca Ucraina să se dezvolte ca un stat democratic integrat în spațiul european. Aceste persoane se află într-un conflict civilizațional cu un număr foarte mare de concetățeni ai lor care consideră că Ucraina face parte din lumea rusă, din civilizația rusă. Iar printre aceștia se află un număr considerabil de oameni care încă nu și-au decis identitate”.

Bandera sau Lenin?

Întrebat dacă, într-un asemenea context, adoptarea simbolului Stepan Bandera pentru a duce lupta împotriva Rusiei nu va duce la o scindare și mai mare, Portnikov este deranjat. ”Pentru jumătate dintre ucraineni, Bandera, ca simbol al luptei pentru eliberarea națională, este un erou; pentru cealaltă jumătate, este Lenin. Ar trebui, așadar, să alegem mai degrabă pe Lenin ca simbol ucrainean? Sau este mai bine să lăsăm Estului ceea ce îi aparține?”

Pentru ucrainenii care trăiesc în zona de conflict intervievați de Responsible Statecraft, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și planul de pace propus de SUA au reaprins speranța că războiul va înceta și că regiunea va fi reconstruită. De la Kiev, jurnalistul Portnikov vede altfel lucrurile – planul de pace este o capcană întinsă de KGB-iștii „isteți” de la Moscova. Semnarea păcii l-ar decredibiliza pe Zelenski, iar țara se va destabiliza. ”Războiul nu se va opri. Doar că Zelenski ar putea semna ceva care va conduce la fragmentarea societății ucrainene”.

Vor urma multe alte războaie

Ucrainenii din este înclină să creadă că obiectivul Moscovei este asigurarea unei zone tampon între Rusia și o  alianță NATO potențial agresivă. La Kiev, Portnikov spune că obiectivul Rusiei este distrugerea statului ucrainean”. ”Este un proiect pe termen lung. Nu este nici primul și nici ultimul război. Vor urma multe altele. Când acesta se va termina, la scurt timp va izbucni un altul”.

Iar Portnikov îi avertizează și pe cei din Europa Centrală. ”Dacă Occidentul va sacrifica Ucraina, se va reveni la situația din 1991: toată Europa Centrală și de Est va fi sub influența Rusiei”. ”Alegătorii dumneavoastră, după cum se poate vedea deja, vor vota pentru politicieni care vor dori să se înțeleagă cu Moscova. Uitați-vă la Orban în Ungaria, Fico în Slovacia și acum Babiș la voi, în Cehia…”. Iar jurnalistul ucrainean avertizează că, pe măsură ce Rusia se va apropia de frontierele UE și NATO, tendința de a alege politicieni pro-ruși va crește în aceste țări, nu se va diminua. Asta pentru că, în viziunea sa, există o mare diferență între ucrainenii care au conștiința apartenenței la o ”națiune mare” și cetățenii fostelor state ”vasale” ale URSS din Europa centrală și de Est.