Cine sunt cei 31 de vicepreşedinţi PNL propuşi de Antonescu

Liberalii îşi aleg sâmbătă echipa de conducere în cadrul Congresului ordinar organizat la Palatul Parlamentului. 

Pentru funcţia de preşedinte al formaţiunii candidează doar Antonescu.

Congresul va alege alături de preşedintele PNL prim-vicepreşedintele partidului, 31 de vicepreşedinţi şi secretarul general al PNL.

Crin Antonescu îl propune pe Klaus Iohannis pentru poziţia de prim-vicepreşedinte, iar pe Eduard Hellvig pentru cea de secretar general al PNL.

De asemenea, liderul PNL propune o listă de 15 vicepreşedinţi executivi, care vor fi aleşi de Congresul PNL şi 16 vicepreşedinţi.

Lista completă a conducerii PNL

Crin Antonescu – preşedinte

Klaus Iohannis – prim-vicepreşedinte

Eduard Hellvig – secretar general

Vicepreşedinţii executivi 

Daniel Chiţoiu –vicepreşedinte executiv cu atribuţii privind coordonarea activităţii guvernamentale şi a comisiilor de specialitate ale PNL;

Radu Stroe – vicepreşedinte executiv cu atribuţii de aplicare a Statutului şi a hotărârilor partidului;

Eugen Nicolăescu – vicepreşedinte executiv cu atribuţii privind resursele umane;

Norica Nicolai – vicepreşedinte executiv cu atribuţii în domeniul afacerilor europene, relaţiile cu ALDE şi Internaţionala Liberală şi coordonarea grupului parlamentar din PE;

Mihai Voicu – vicepreşedinte executiv cu atribuţii în domeniul comunicării;

Relu Fenechiu – vicepreşedinte executiv cu atribuţii privind relaţia cu partidele politice;

Varujan Vosganian – vicepreşedinte executiv cu atribuţii privind programele şi politicile sectoriale;

Puiu Haşotti – vicepreşedinte executiv cu atribuţii de coordonare a activităţii grupurilor parlamentare;

Dan Motreanu – vicepreşedinte executiv cu atribuţii de coordonare a reţelei electorale;

Rareş Mănescu – vicepreşedinte executiv cu atribuţii de coordonare a Consiliului de Coordonare a Municipiului Bucureşti;

Marcel Vela – vicepreşedinte executiv cu atribuţii privind administraţia publică;

Tudor Chiuariu – vicepreşedinte executiv cu atribuţii privind afaceri constituţionale, politici legislative, drepturi şi libertăţi fundamentale;

Mircea Diaconu – vicepreşedinte executiv cu atribuţii privind relaţiile cu societatea civilă şi minorităţi;

Ovidiu Silaghi – vicepreşedinte executiv cu atribuţii privind relaţiile externe;

Florin Alexe – vicepreşedinte executiv cu atribuţii de coordonare a organizaţiilor speciale (TNL, OFL, CSL).

Cei 16 propuşi pentru funcţiile de vicepreşedinte:

Cristian Adomniţei

Cristinel Bîgiu

Ilie Bolojan

Aristotel Căncescu

Ciprian Dobre

Răducu Filipescu

Sorin Frunzăverde

Mircea Moloţ

Marian Petrache

Cornel Popa

Nicolae Robu

Dan-Radu Ruşanu

Marius Stan

Romeo Stavarache

Florin Ţurcanu

Horea Uioreanu.

Sistemul de vot este cel propus de Crin Antonescu, pe listă.

La începutul Congresului, participanţii au ţinut un moment de reculegere în memoria lui Emil Hossu.

Momentul de reculegere a venit după ce la reuniunea PNL a rulat un film de prezentare a evenimentelor politice din ultimii doi ani, fiind inclus momentul în care Emil Hossu a luat cuvântul la mitingul USL de la Arcul de Triumf din Capitală din 1 Decembrie 2011.

Antonescu a susţinut că liberalii au făcut istorie, alături de USL, în ultimii doi ani de zile, mulţumindu-le atât celor prezenţi la Congres, cât şi celor care au trecut în nefiinţă.

„Întrebarea-cheie a unui asemenea bilanţ este dacă PNL, aşa cum îl cunoaşte istoria, aşa cum îl cunosc românii, aşa cum l-am reconstruit, are aceeaşi identitate, are aceleaşi principii. (…) Răspunsul meu este fără ezitare că da. Şi argumentele mele sunt următoarele: PNL a intrat şi funcţionează în USL ca într-o mare alianţă politică stângă-dreapta pe baza unei parităţi cantitative şi simbolice. Nicio secundă PNL nu a fost pus în poziţia de vioara a doua a acestei coaliţii, nici din punctul de vedere al aritmeticii, nici din punctul de vedere al atitudinii, nici din punctul de vedere al percepţiei partenerilor noştri, nici din punctul de vedere al alegătorilor, care au crezut şi cred în proiectele noastre şi în proiectele noastre în cadrul USL”, a susţinut Crin Antonescu.

Liderul PNL a mai declarat, sâmbătă, la Congresul partidului, că după decizia constituirii USL, tirul propagandei, presiunilor, acuzaţiilor şi diversiunilor a fost concentrat asupra PNL.

„Asupra PNL s-a concentrat tirul propagandei, presiunilor, acuzaţiilor, diversiunilor, pentru că PNL era decisiv în această construcţie, pentru că PNL era acela care, deşi nu cel mai mare electoral, deşi doar uneori la guvernare, era partidul care a dovedit că atunci când e în opoziţie ştie să-şi asume cu toată forţa această condiţie”, a spus Antonescu.

El a arătat că liberalii au fost cei care a trebuit să suporte după măsura poziţiei şi a funcţiei aceste atacuri extrem de puternice şi permanente.

„Noi a trebuit să ne batem pentru ca în faţa alegătorilor noştri să convingem că, intrând în USL, nu ne pierdem nimic din identitatea noastră istorică, că nu abandonăm din obiectivele noastre politice majore, că nu renunţăm la reguli fundamentale după care noi şi numai noi ne-am condus discursul şi practica politică”, a declarat Antonescu.

Atac la „regimul Traian Băsescu”

Antonescu a mai declarat, sâmbătă, că „regimul Traian Băsescu a însemnat prezidenţializarea anticonstituţională a regimului politic”, el arătând că grupul Boc-Udrea-Anastase-Blaga a „sacrificat din interese partizane” interesul României.

„Regimul Traian Băsescu a însemnat prezidenţializarea anticonstituţională a regimului politic, a însemnat anexarea Guvernului la Palatul Cotroceni, a însemnat scoaterea Parlamentului prin intermediul majorităţii de atunci din circuitul deciziei şi dezbaterii democratice. Interesul naţional al României a fost nu lăsat pe planul doi, neglijat, prost reprezentat, ci cu bună ştiinţă sacrificat din interese partizane, ale alceluiaşi grup adunat în jurul lui Traian Băsescu, indiferent că cei din grup s-au numit Emil Boc, Elena Udrea, Roberta Anastase sau Vasile Blaga”, a declarat liderul PNL.

„Excepţionalul situaţiei politice în 2010 a fost că încet, uneori violent, regulile de stabilitate ale democraţiei au fost încălcate. Agentul principal, liderul acţiunilor care au dus la această depreciere de maximă gravitate a sistemului democratic, a funcţionării Guvernului, a instituţiilor în România, a fost din păcate tocmai cel chemat prin vot şi atribuţii să vegheze la buna funcţionare a instituţiilor, la păstrarea echilibrelor democratice (…) a fost Traian Băsescu”, a mai susţinut Antonescu.

Crin Antonescu a criticat dur regimul Băsescu şi în moţiunea depusă de acesta la Congresul PNL, el susţinând că acest regim este caracterizat de discurs şi acţiune populistă, corupţie ridicată la rangul de politică de stat, utilizare nedemocratică a unor instituţii ale statului în conflictul politic.

„Regimul Băsescu a generat o distorsiune la nivelul statutului internaţional al României, transformată într-o ţară de rangul doi în interiorul Uniunii Europene şi pusă într-o manieră nedreaptă sub semnul întrebării ca democraţie consolidată. Regimul Băsescu a pus mai presus de interesul naţional propria perpetuare şi a preferat denigrarea României şi periclitatea statutui său de stat european printr-o propagandă agresivă şi mincinoasă”, se arată în moţiune.

Obiectivele strategice ale PNL, potrivit moţiunii prezentate, sunt îndeplinirea mandatului de guvernare în cadrul USL, câştigarea alegerilor prezidenţiale şi consolidarea identităţii şi forţei PNL ca partidul dreptei româneşti.