Cineaşti şi scriitori români la Stockholm

Noul Cinema Românesc: două generaţii

Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează în perioada 16 – 18 octombrie Festivalul Zilele Filmului Românesc. Festivalul de film se află la cea de-a X-a ediţie şi este unul dintre proiectele consacrate ale ICR Stockholm. Această ediţie aniversară a festivalului dedicat cinematografiei româneşti contemporane va avea loc la cinematograful Victoria din centrul capitalei suedeze.

An de an festivalul a fost primit cu entuziasm atât de membrii diasporei, cât şi de publicul suedez şi presă, şi a inclus în repertoriul său cele mai recente filme româneşti, grupate în jurul unor teme. Printre selecţionerii de până acum ai festivalului de film românesc s-au numărat criticul de film Adina Brădeanu şi jurnalistul şi criticul de film Hynek Pallas. Curatorul acestei ediţii a Zilelor Filmului Româneasc este criticul de film român Andrei Rus. După aproape un deceniu în care cineaştii Noului Val Românesc au cultivat în filmele lor firescul cu origini în realism, descriind diverse contexte particulare ce, împreună, ofereau o imagine asupra contextului social general, în ultimul timp se poate observa o din ce în ce mai pregnantă apropiere de genurile cinematografice clasice. Asta nu înseamnă, bineînţeles, decât că pornind de la propriile lor preocupări tematice şi formale de până acum, ajung să se joace cu diverse convenţii asimilabile unor demersuri non-auctoriale.

Un etaj mai jos, noul film al lui Radu Muntean

Astfel, în Un etaj mai jos, Radu Muntean asociază temei pregnante a filmelor sale, cea a bărbatului aflat în faţa unei dileme morale, o structură de thriller psihologic, construind un suspans provenit din două surse – a lipsei de certitudini că antagonistul suspectat de el a fi criminalul vecinei de mai jos a săvârşit cu adevărat fapta şi a laşităţii de a acţiona pentru soluţionarea cazului.

Tudor Giurgiu se pliază, în De ce eu?, chiar mai fidel pe o structură clasică de film politic, pornind de la cazul real al sinuciderii unui procuror aflat în plină anchetă de corupţie la nivel înalt, descriind parcursul anevoios al acesteia şi urmărind procesul de măcinare treptată a încrederii protagonistului într-o rezolvare corectă a situaţiei. În esenţă, însă, ambii cineaşti sondează implicit, ca în trecut, diverse aspecte cu relevanţă socială directă: lipsa implicării sociale (în cazului primului), respectiv corupţia sistemică acută din România debutului anilor 2000 (în cel de-al doilea).

Comoara, pelicula lui Corneliu Porumboiu, premiată la Cannes

Cazul lui Corneliu Porumboiu e uşor diferit. Cochetând şi anterior, în Poliţist, adjectiv, cu filmul de gen (policier), în recentul Comoara continuă să chestioneze ludic chiar mecanismele de funcţionare ale unei formule narative utilizate insistent în istoria cinematografului. De data aceasta, Porumboiu vizitează genul filmului de aventuri, însă doar la suprafaţă. De fapt, la o privire mai atentă, „Comoara” e tot o comedie cu accente absurde despre fascinaţia şi nebunia de a căuta în zone unde restul societăşii, mânate de atitudinea cinică contemporană, nu s-ar încumeta să se afunde. Porumboiu maschează ceva mai mult decât Muntean şi Giurgiu substratul social al discursului său, însă acesta irumpe din când în când cu tărie.

Ana Lungu construieşte, pe de altă parte, în Autoportetul unei fete cuminţi, debutul său individual în lungmetraj (primul film, Burta balenei, îl realizase în tandem), unul dintre foarte puţinele portrete feminine complexe din cinematografia română contemporană. Cu cel puţin un deceniu mai tânără decât membrii marcanţi ai Noului Val Românesc, ea e mai degrabă interesată de mecanisme particulare ale existenţei protagonistei sale, decât de reprezentarea unei fresce sociale. Aceasta este, de altfel, una dintre tendinţele noilor generaţii de cineaşti din România, din ce în ce mai detaşaţi de realismul de factură vérité transformat de reprezentanţii Noului Val într-o adevărată ştampilă stilistică. Dacă ne gândim doar la acest film şi la scurtmetrajele din selecţia festivalului, toate aparţinând unor regizori foarte tineri, devine clară diversitatea de teme şi de abordări prezente în cinematografia românească actuală.

Autoportretul unei fete cuminţi, de Ana Lungu

Există diversitate şi la nivelul documentarelor româneşti. Însă Al doilea joc (regie Corneliu Porumboiu) şi După tăcere (regie Vanina Vignal), care vor putea fi vizionate în cadrul festivalului, sunt două exemple de cinema non-ficţional aparte, ambele chestionând, în feluri diferite, posibilităţile cinematografului de a reda memoria, dar şi de a nu denatura realitatea până la ficţionalizarea ei. Sunt, cu alte cuvinte, două dintre foarte, foarte puţinele exemple de apropiere a filmului românesc de zone de experiment. Şi sunt şi foarte incitante.

Actriţa Alina Şerban şi scriitorul Andrei Codrescu, invitaţi la Festivalul de Literatură

Scriitorul Andrei Codrescu

Institutul Cultural Român de la Stockholm susţine participarea românească la cea de-a treia ediţie a Festivalului de Literatură din Stockholm, Stockholm Literature. Festivalul se va desfăşura în perioada 23-25 octombrie la Muzeul de Artă Modernă din capitala Suediei şi îi are în acest an ca invitaţi pe scriitorul Andrei Codrescu şi actriţa Alina Şerban.

În cadrul Stockholm Literature, actriţa română va susţine un performance la inaugurarea festivalului, în 23 octombrie, în sala Auditorium a Muzeului de Artă Modernă. Alina Şerban va participa, de asemenea, la o discuţie despre dificultăţile şi prejudecăţile întâmpinate de artiştii de etnie romă, alături de artiştii Colm Tóibín, Rosa Liksom şi Janina Orlov.

Poetul, romancierul şi eseistul americano-român Andrei Codrescu va participa la o serie de discuţii din programul oficial al festivalului şi la programul de lecturi publice. Astfel, pe 24 octombrie, autorul român va prezenta volumul său Bibliodeath, publicat recent în limba suedeză (Bibliograv, editura 2244, traducere Ulrika Junker Miranda), şi va discuta despre digitalizarea literaturii împreună cu scriitoarea şi criticul literar Martina Lowden.

Andrei Codrescu va susţine şi trei sesiuni de lectură pe parcursul festivalului, în spaţiul de expoziţie al Muzeului de Artă din Stockholm. Autorul va lectura în limba engleză din volumul Bibliograv şi dintr-o selecţie de poezie românească avangardistă şi experimentală aparţinând unor autori cunoscuţi precum Tristan Tzara, Gherasim Luca, Max Blecher, Gellu Naum, Lucian Blaga, Mircea Cărtărescu, Ruxandra Cesereanu şi Dan Sociu.

Actriţa Alina Şerban

Alina Şerban (n. 1986) este actriţă şi dramaturg. Absolventă a secţiei de actorie din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” din Bucureşti, aceasta a fost bursieră la The Tisch School of the Arts din cadrul New York University. În 2011 a fost acceptată în cadrul unui program de master la The Royal Academy of Dramatic Art (RADA). Este autoarea a două piese de teatru, Declar pe propria răspundere şi Home, ambele montate cu succes la Bucureşti şi la Londra.

Andrei Codrescu (n. 1946) este eseist, pedagog, poet şi prozator american originar din România. În 1966 a emigrat în Statele Unite ale Americii devenind unul dintre cei mai premiaţi autori, cu o operă care include peste 40 de volume – romane, colecţii de eseuri şi poezie. Andrei Codrescu a fost publicat în limba suedeză cu o selecţie de versuri inclusă în antologia Om jag inte får tala med någon nu (Dacă nu am cu cine vorbi acum), publicată în 2011 la editura suedeză Tranan. În 2012, editura suedeză 2244 a publicat în traducere Ghid dada pentru postumani – Tzara şi Lenin joacă şah, iar în 2014 a fost lansat în traducere suedeză volumul Bibliodeath.

Stockholm Literature este un festival literar aflat la cea de-a treia ediţie, care aduce laolaltă scriitori, traducători, artişti şi actori şi creează un dialog între textele literare prezentate şi expoziţiile permanente şi temporare ale muzeului gazdă. Printre invitaţii ediţiei din acest an se numără: Hassan Blasim, Jesús Carrasco, Duong Thu Huong, Rosa Like, Marie Ndiaye, Katja Petrowskaja, Lev Rubinstein, Colm Tóibín, Olga Tokarczuk, Lyudmila Ulitskaya, Binyavanga Wainaina şi artistul Adrian Villar Rojas. Ediţiile anterioare ale festivalului au avut şi acestea invitaţi de marcă precum Carol Ann Duffy, Juan Gabriel Vásquez, Sofi Oksanen şi recentul laureat Nobel, Svetlana Aleksievici.

Festivalul este organizat de către asociaţia Stockholm Literature în parteneriat cu Muzeul de Artă Modernă al oraşului Stockholm şi alţi parteneri locali, dintre care amintim Teatrul Dramatic Regal.