Cum este plimbat recursul compensatoriu: de la Cioloș la Grindeanu!

Noi contre pe legea recursului compensatoriu. Dacian Cioloş a respins miercuri acuzaţiile potrivit cărora proiectul de lege a recursului compensatoriu a fost adoptat de Cabinetul condus de el, arătând că de Executivul condus de Sorin Grindeanu a fost adoptat, apoi modificat în comisia juridică a Parlamentului condusă de Florin Iordache şi în plen de majoritatea PSD-ALDE.

”Stenograma şedinţei de Guvern din 31 ianuarie 2017 arată că Executivul Grindeanu a adoptat pe repede înainte proiectul de lege a recursului compensatoriu pe care acum nu şi-l asumă. Legea a fost iniţiată la propunerea lui Florin Iordache în aceeaşi zi în care a fost aprobată şi celebra OUG 13. Guvernul a trimis-o în Parlamentul în care PSD are majoritate. PSD a adoptat apoi Legea recursului compensatoriu cu introducerea unor măsuri care au permis eliberarea a mii de condamnaţi înainte de termen. Comisia juridică a Parlamentului care a adoptat Legea recursului compensatoriu a fost condusă de acelasi Florin Iordache, iniţiatorul legii în Guvern”, a scris pe Facebook Dacian Cioloş, prezentând stenograma în cauză.

El a mai spus că guvernul pe care l-a condus a iniţiat recursul compensatoriu într-o altă formă. ”Ministrul Tudorel Toader şi propaganda PSD încearcă azi să arunce vina asupra Guvernului Cioloş, care propunea o cu totul altă formă a legii, fără legătură cu forma iniţiată şi adoptată de PSD”, a adăugat Cioloş.

Ce zice Grindeanu

În replică la mesajul lui Cioloș, Sorin Grindeanu a transmis, miercuri seara, că, în privința recursului compensatoriu, guvernul pe care l-a condus a adoptat proiectul exact în forma inițiată de Raluca Prună. El i-a transmis lui Dacian Cioloș, dacă simte nevoia unei confirmări, să o sune pe Raluca Prună, fost ministru al Justiției.

„Citesc că un domn Cioloș, candidat la europarlamentare, dorește cu înfierbântare să arate că nu are nicio legătură cu inițiativa privind recursul compensatoriu. Am două vești pentru dl Cioloș. Prima e că guvernul Grindeanu a adoptat un proiect de lege, cu alte cuvinte a trimis textul în Parlament, spre a fi dezbătut. A doua e că guvernul Grindeanu a adoptat proiectul EXACT în forma inițiată de Raluca Prună – să înțeleg că nu era bun? Sau că doamna Prună făcea proiecte pentru “penalii” coaliției PSD-ALDE, ca să folosesc vocabularul d-lui Cioloș? Nu-i comentez gusturile, dar domnul Iordache a apreciat suficient proiectul doamnei Prună încât să-l propună spre aprobare în regim de urgență. Dacă simțiți nevoia unei confirmări, domnule Cioloș, sunați-o pe Raluca Prună, să vă explice, ca între tehnocrați, dacă forma adoptată de guvernul Grindeanu era sau nu cea propusă de domnia sa. Și ca un sfat de final: dacă vreți să și câștigați ceva la alegeri, renunțați la dezinformări și fake news și încercați să mergeți din ușă-n ușă, să stați de vorbă cu oamenii. Așa se fac campaniile adevărate”, a scris Sorin Grindeanu pe pagina sa de Facebook.

Care-i adevărul!

Adevărul despre legea recursului compensatoriu a fost prezentat de ministrul Justiției Tudorel Toader zilele trecute într-un moment de sinceritate. Legea recursului compensatoriu a fost inițiată de Guvernul Cioloș, adoptată de Guvernul Grindeanu, iar apoi modificată radical de PSD la Camera Deputaților, în sensul în care deținuții au primit beneficii duble. Iată ce scria pe Facebook Tudorel Toader zilele trecute:

„I. La data de 17.11.2016, prin adresa nr. 68/86950, ministrul Justiției, Raluca Prună, a înaintat către CSM, spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
În acest sens a se vedea:

II. La data de 29.11.2016, prin Hotărârea nr. 1533, plenul CSM avizează favorabil proiectul de lege.
La punctul 2 din aviz se prevede că: „în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiționate. În opinia Plenului, compensația pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiții de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spațiul necorespunzător”.
În acest sens a se vedea:

III. La data de 31.01.2017, Proiectul de lege a fost transmis de Guvern către Senat, prima cameră sesizată.
În acest sens a se vedea:

Forma inițială prevedea faptul că, în vederea acordării liberării condiționate, la 30 de zile de pedeapsă, executată în condiții necorespunzătoare, se consideră executate 3 zile de pedeapsă, iar raportarea se făcea la 3 mp pentru fiecare deținut,
În acest sens a se vedea:
Senatul și-a însușit propunerea CSM, în sensul că cele 3 zile să fie considerate efectiv executate, propunere acceptată și de către PNL !

IV. Camera Deputaților a menținut propunerea CSM, acceptată de către Senat, însă cele 3 zile de pedeapsă au fost transformate în 6 zile de pedeapsă, considerate efectiv executate.
Dacă inițial, raportarea se făcea la spațiul de 3 mp pentru fiecare deținut, beneficiul s-a extins de către Camera Deputaților la 4 m pentru fiecare deținut, adăugându-se și alte criterii pe lângă cele referitoare la spațiu, și anume executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, prin acest lucru înțelegându-se cazarea unei persoane în oricare centru de detenție din România care a avut lipsuri la condițiile impuse de standardele europene, relative la: cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză; lipsa accesului la activități în aer liber; lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație; lipsa temperaturii adecvate a camerei; lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază, precum și cerințele de igienă; existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.