Ciprian Ciucu: Nu mai stăm după funcționarii din Minister

Ciprian Ciucu, primarul capitalei, s-a săturat să aștepte o decizie de la Ministerul Culturii pe numeroasele graffiti din Capitală și anunță că ia singur măsuri.

„Cum în țara asta dacă vrei să faci ceva împreună cu alte autorități mai bine…

În fine! Nu are niciun rost să mai așteptăm după Ministerul Culturii să facă acel lucru simplu și de bun simț, să facă diferența dintre a curăța o fațadă și a interveni cu lucrări la o fațadă.

Am așteptat în zadar să promoveze legislația necesară. Astăzi, dacă dai cu o cârpă pe o fațadă, riști dosar penal.

De aceea au ajuns cladirile nostre istorice pline de tagging și mâzgăleli. În țări mai civilizate primariile orașelor curăță fațadele în 24/48h.

Nu mai stăm după funcționarii din Minister! Poate vom avea mai mult noroc cu cei din Direcția de Cultură, de sub Minister. Poate lor le pasă”.

Reacția furioasă a primarului vine după ce, în luna martie, Ciucu a căutat alături de edilii de sectoare și reprezentanți ai Ministerului Culturii o soluție pentru curățarea imobilelor pline de graffiti.

Edilul susține că, deși administrațiile locale încearcă de mai mult timp să găsească soluții pentru combaterea fenomenului. Totuși, lipsa unor modificări legislative clare face ca orice intervenție asupra fațadelor din zonele protejate să fie extrem de dificilă.

Ciprian Ciucu: dacă dai cu o cârpă pe o fațadă, riști dosar penal

„Astăzi, dacă dai cu o cârpă pe o fațadă, riști dosar penal”, a afirmat Ciucu. El critică faptul că legislația actuală nu face diferența între lucrările de restaurare și simpla curățare a unei clădiri afectate de graffiti.

Primarul a precizat că a lucrat în ultimele luni la două proiecte importante:

un program pentru curățarea fațadelor prin metode omologate și validate împreună cu Direcția de Cultură a PMB;
un program de sprijin pentru reparațiile fațadelor clădirilor încadrate în risc seismic.

„Nu mai stăm după funcționarii din Minister”, a mai transmis edilul. El a precizat că administrația locală încearcă să găsească soluții împreună cu Direcția de Cultură, chiar dacă procedurile vor rămâne complicate.

Program pentru curățarea graffiti-ului în zonele protejate

Conform proiectului, Poliția Locală ar urma să identifice imobilele afectate și să notifice proprietarii. Aceștia vor avea două opțiuni:

să curețe fațada pe cheltuială proprie;
sau să intre în programul PMB, unde municipalitatea va acoperi 80% din costuri, iar proprietarii restul de 20%.

Pentru cei care aleg sprijinul Primăriei, administrația va coordona documentația, avizele și lucrările prin Administrația Străzilor București.

Programul prevede mai multe metode de curățare:

intervenții cu laser;
curățare cu gheață carbonică;
jet de apă sub presiune;
alte metode adaptate fiecărei suprafețe.

Totuși, chiar și în aceste condiții, autoritățile recunosc că intervențiile rapide, de tipul celor realizate în alte capitale europene în 24 sau 48 de ore, sunt aproape imposibile în actualul cadru legislativ.

Ciprian Ciucu: Legea care protejează mai mult încurcă

În prezent, legislația privind patrimoniul protejează clădirile istorice. Pe de altă parte, îngreunează orice intervenție de curățare.

„Astăzi, dacă cineva vrea ca să-și curețe fațada de graffiti pe o clădire de patrimoniu, trebuie să facă un proiect tehnic (…) să primească aviz de la Ministerul Culturii și o autorizație de la Primăria Capitalei. Mi se pare și absurd, în contextul în care e vorba doar să cureți o clădire. (…) Legile care au fost făcute să protejeze patrimoniul din contră nu l-au protejat și nu îl protejează”, declara edilul la o intalnire care a avut loc în luna martie a acestui an.

Situația este recunoscută inclusiv la nivelul Ministerului Culturii. Ministrul (demisionar) Andras Istvan Demeter admitea că este nevoie de o „dezincriminare” a intervențiilor care urmăresc readucerea clădirilor la starea inițială.

Acesta a subliniat însă că intervențiile trebuie realizate cu atenție pentru a nu afecta monumentele istorice. Cu toate acestea, deși a luat parte la o discuție cu edilii din capitală pe acest subiect, subalternii săi nu au făcut nimic, lucru de care acum este nemulțumit Ciprian Ciucu.

Specialiștii avertizează asupra riscurilor

Arhitecta Raluca Munteanu, coordonator ProPatrimonio, spune că problema nu este doar una administrativă, ci și una legată de conservarea patrimoniului.

Potrivit acesteia, legislația actuală nu clarifică cine stabilește dacă anumite desene au valoare culturală și nici cine decide metoda corectă de curățare.

„Proiectul pus în dezbatere nu era deloc rău, avea prevăzuți pașii necesari, clari și corecți (fără prea mare birocrație). Problema lui era mai curînd în implementare:

1. Cînd poliția constată că fațada are graffiti neautorizat, poate acel polițist să estimeze dacă un anume desen are valoare culturală?

2. În propunere, nu scrie nicăieri cine și cum decide cum se face intervenția în funcție de finisajul de pe fațadă. Dacă proprietarii ei decid metoda, vor alege pe baza cel mai probabil a ofertei celei mai ieftine, nu neapărat corect adaptate la finisajul de fațadă. Dacă alegerea o face ADP-ul, instituția ar avea nevoie de personal sau consultant de specialitate care să le indice modul potrivit pentru a interveni. (…). Bucureștiul mâzgâlit peste tot arată de fapt lipsă de respect pentru spațiul public, pentru arhitectură și pentru proprietate în general. E nevoie de curățirea, așa cum e nevoie și de un plan permanent de întreținere a clădirilor (sar la ceea ce ar fi un pas ulterior firesc).

Problemele pe care le-am semnalat mai sus se pot corecta cu o minimă pregătire unor persoane din primărie care să învețe să distingă tipurile de finisaj, iar pentru valoarea culturală se poate colabora cu Direcția pentru Cultură pentru o cartare a desenelor cu valoare”, afirmă Raluca Munteanu.

Ea amintește că unele inscripții istorice, precum cele apărute pe clădirea Universității după Revoluția din 1989, sunt considerate astăzi parte a memoriei colective.