Ștefan cel Mare, luat ostatic la Putna de moldovenismul Kremlinului

Rusia exploatează asemenea episoade deoarece războiul identitar costă puțin și produce divizare durabilă. Nu trebuie să convingă pe toată lumea. Este suficient să mențină confuzia, să transforme istoria într-o ceartă și România într-un adversar imaginar.

Mihai Isac - Contributor
Ștefan cel Mare, luat ostatic la Putna de moldovenismul Kremlinului

Rusia exploatează asemenea episoade deoarece războiul identitar costă puțin și produce divizare durabilă. Nu trebuie să convingă pe toată lumea. Este suficient să mențină confuzia, să transforme istoria într-o ceartă și România într-un adversar imaginar.

La 10 iulie 2026, când Mănăstirea Putna marca 560 de ani de la punerea pietrei de temelie, amazoana moldovenismului primitiv pro-rus din R. Moldova, Victoria Furtună, a distribuit un videoclip care o arăta depunând flori la mormântul lui Ștefan cel Mare. Marcajul de pe imagini sugera că filmarea aparține acelei zile. Mănăstirea a intervenit dur și a precizat că secvențele fuseseră realizate la 2 iulie 2025, fără acordul său.

Nu este o simplă neglijență de montaj. Este o operațiune simbolică specială. Un politician monopolizează prestigiul unui loc sacru, autoritatea unui domnitor și emoția unei aniversări, apoi le lipește de propriul proiect. În mesajul inițial, Furtună vorbea despre moldovenii de la est și vest de Prut, despre același neam și despre „Moldova Mare” născută sub sceptrul voievodului. Formula pare patriotică, dar mută discret sensul istoriei, iar Ștefan nu mai este un reper al istoriei românilor, ci certificatul unei națiuni moldovenești separate, întinse simbolic peste frontierele României și Ucrainei.

Aici începe folosirea politică a memoriei. Nu prin negarea eroului, ci prin confiscarea lui. Scopul nu este să explice trecutul, ci să-i folosească autoritatea pentru o identitate politică actuală, utilă celor care vor să despartă cele două maluri ale Prutului.

Frontul propagandistic rus

Moldovenismul promovat de Rusia nu cere neapărat iubire pentru Moscova. Îi este suficient să producă neîncredere față de România, să prezinte identitatea românească drept amenințare și apropierea europeană drept pierdere a rădăcinilor. Este o tehnică veche, moștenită din ingineria identitară sovietică. Mai exact separi aceeași limbă și aceeași memorie în două popoare, apoi te prezinți drept protectorul celui pe care tocmai l-ai izolat.

Ștefan cel Mare este ideal pentru această construcție. Are prestigiu, încărcătură religioasă și recunoaștere pe ambele maluri ale Prutului. Folosindu-i chipul, propaganda evită să vorbească direct despre interesele Rusiei. Vorbește despre credință, demnitate, strămoși și hotare. Mesajul geopolitic este ascuns într-un ambalaj afectiv.

Contextul politic nu poate fi ignorat. Uniunea Europeană a inclus-o pe Victoria Furtună pe lista sancțiunilor, arătând că a primit sprijin semnificativ de la Ilan Șor și de la Blocul Victorie/Pobeda, structură lansată de serviciile de spionaj de la Moscova. Acest fapt arată ecosistemul în care asemenea narațiuni sunt cultivate, multiplicate și transformate în instrument electoral.

În 2017, Vladimir Putin îi oferea lui Igor Dodon o hartă a Moldovei istorice. Simbolul era același, și anume trecutul folosit pentru a contesta prezentul.

Putna refuză falsificarea memoriei

Reacția Mănăstirii Putna contează fiindcă a refuzat neutralitatea comodă. Lăcașul a spus că echipa a filmat fără permisiune și, când a fost oprită, a pretins că realizează imagini private, ca niște excursioniști. Mănăstirea a reamintit și inscripția urnei aduse la Serbarea din 1871, mai exact faptul că Ștefan este „apărătorul existenței române”.

Precizarea sparge decorul propagandistic.Kremlinului, iar mormântul voievodului nu este fundal electoral. Prezentând imagini vechi sub data unei aniversări noi, manipularea fabrică prezență, continuitate și legitimitate.

Rusia exploatează asemenea episoade deoarece războiul identitar costă puțin și produce divizare durabilă. Nu trebuie să convingă pe toată lumea. Este suficient să mențină confuzia, să transforme istoria într-o ceartă și România într-un adversar imaginar.

Răspunsul nu poate fi o propagandă în oglindă, ci rigoarea, implicând date corecte, surse, context și instituții care își apără simbolurile. Ștefan cel Mare nu are nevoie să fie salvat de Europa sau de Rusia. Nu trebuie redus la sigla unui partid și la alibiul unei politici străine.

Distribuie articolul pe:

35 comentarii

  1. Doru Popescu: bunica mea avea un document semnat de Ștefan pe care scria explicit: „valahii-munteni vorbesc limba rusă”; documentul a fost contrasemnat de Burebista și de Sultan.
    Moldovenii apuseni au fost supuși unei îndoctrinări mizerabile după ocupația din sec 19, îndoctrinare care se vede că și-a atins scopul, atunci când un [presupus] moldovean folosește atâta acribie pentru a vorbi împotriva neamului său…
    N-aveți decât să dispăreți ca nație, dacă nu sunteți în stare să vă recunoașteți și să luptați pentru istoria și identitatea etnică, pentru că eu singur – fără forța unui popor moldovean unit – nu pot să schimb absolut nimic.

  2. Din pacate,sunt destui „prosti da’ multi „antiromani,care pun botul, ii ciufulesc barzoiul lui Putina,si o tin langa cu” moldovinismul „.Si dincolo de Prut,si dincoace de Prut.

  3. „Carte romănească de învățâtură de la pravilele înpărâtești și de la alte giudeațe, cu dzisa și cu toată cheltuiala lui Vasile Voivodul și Domnul Țărâi Moldovei, di în multe scripturi tâlmăcită di în limba ilenească, pre limba româniască. În Tipariul Domnesc s-au tipărit în mănâstirea a Trei S(fe)ti(te)le în Iași, de la Hristos 1646.” [Pravila lui Vasile Lupu, Iași, 1646]

  4. „Întru Slava Sfintei ceii de o Ființă de viață Făcătoare și Nedespărțitei Troiță, a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh.
    În zilele prea înălțatului și prea blagocestivului și de Hristos iubitoriului singurului stăpânitoriului Marelui Înpărat Alexandru Pavlovici a toată Rossiia. Cu Blagosloveniia și marea ajutorință a prea osfinții sale Kiriu Kir Veniamin Arhiepiscop și Mitropolit a toată Moldaviia și a altor iubitori de Hristos Patrioți, s-au tipărit această sfântă și prea folositoare Carte ce cuprinde întru sine viețile sfinților din Luna lui Septemvrie. Care acum întâi s-au tâlmăcit din limba slovenească în cea Rumânească, spre cel de obște folos, în Sfânta Mănăstire Neamțul întru însăși a sa tipografie.”
    [Vieţile Sfinţilor pe luna Septembrie, Mânăstirea Neamţ, 1807]

  5. Si de aceea … STIU cu SIGURANTA si CERTITUDINE … ca tu „ics” … MINTI DOAR !!!!!!!!!!v Qui PRODEST ?

  6. Si de aceea stiu … cu siguranta … ca avand acele pareri curioase despre o asa zisa limba „moldoveneasca” … tu „ics” esti doar un transnistrean … din asa zisa Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească … cea de dincolo de Nistru … cea dintre 1924-1940 … cea paralela … cu Moldova din Romania/post 1859 si din Romania MARE/(1918-1944) … cea ANTI-ROMANEASCA infiintata in mod SPECIAL de catre Stalin …

  7. Si de aceea … STIU cu SIGURANTA si CERTITUDINE … ca tu „ics” … MINTI DOAR !!!!!!!!!!v Qui PRODEST ?

  8. Mama mea era nascuta in Pascani, bunica mea dinspre mama era nascuta in Iasi in 1901, bunicul meu dinspre mama era nascut in Botosani, inainte de 1890) … si a fost seful garii din Cernauti (ROMANIA MARE) in 1940 cand a fost NEVOIT sa se RETRAGA din Bucovina de Nord in urma pactului odios germano-sovietic R-M din 1939 . Iar strabunicii mei, precum si toate rudele mele dinspre mama, s-au NASCUT in Moldova, Basarabia sau Bucovina. Dar … NICIUNUL DINTRE EI … NU A AFIRMAT si absolut NICIODATA … ca AR FI VORBIT vreo alta limba MATERNA … decat cea ROMANEASCA (Limba română ) !!!!!!!!!!!

  9. „iar nu întrebăm: știi moldoveneaște?, ci întrebăm știi romăneaște?, … Și așa iaste acestor țări și țării noastre, Moldovii și Țării Muntenești, numele cel drept de moșie, iaste români, cum să răspund și acum cei din Țara Ungurească lăcuitori, și munteanii țara lor și scriu și răspund cu graiul: Țara Romănească […]” [Miron Costin, De neamul moldovenilor , Letopisețul Țării Moldovei, scris probabil la Mânăstirea Coșula (jud. Botoșani) pentru Iordachi Cantacuzino, 1780]

  10. „Dumnedzăiasca Liturghie, acmu întăi tipăritâ rumăniaște, cu multă osărdie, să-nțăliagă toți spăseniia lui Dumnedzău cu întreg înțăles. Tipăritu-s-au la svânta Mitropolie în Iași, mesiță mai, în anul 7187. Prealuminatului întru Iisus Hristos Ioan Duca Voevoda, Domnului și oblăduitoriului a toată Moldovlahiia, de la milostivul Dumnedzău Măriii tale poftim pace și sănătate într-ai mulți.”
    [Dosoftei, Dumnezeiasca Liturghie, Iași, 1679]

  11. La data de 13 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a hotărât că limba moldovenească nu există și că limba română este limba oficială a Republicii Moldova.

  12. „† În numele lui Dumnezeu, amin. Cunoscut facem prin această carte celor prezenți și viitori, ce vor trebui s-o cunoască, că noi Roman Voevod al Moldovei și Domn al întregii Țări Românești [„мъı романъ воєвода моʌдавьскии и дѣдичь оусєи зємʌѣ воʌошьскоı”, în documentul original], din munte până în țărmul mării [„ω(т) пʌонинъı ажє до брєгу морѧ”], că de bună voe, de nimene nesilit, ci din bun și înțelept sfat al slugilor noastre și al panilor noștri credincioși și cu învoirea întregei Țări Românești …” [Roman I, Voievod al Moldovei și Domnitor al Întregii Țări Românești, document din 5 Ianuarie 1393]

  13. „Muntenii și Ardelenii, au tot o limbă cu Moldovenii” [Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, 1714 – 1716]

  14. Charlemagne a fost franc-francez … rege al francilor (768-814);
    rege al lombarzilor (774 814); Împărat al Sfântului Imperiu Roman (800–814). Tatăl său, Pepin cel Scurt, provine din familiile Merovingiană și Carolingiană de lângă Liège. Vorbea limba franca si era de religie catolica.
    Stefan cel Mare a vorbit limba română (limba de substrat geto-dacic si de suprastrat daco-romanic) si era de religie creștin ortodoxa. Titulatura sa fiind
    „„Binecinstitorul și de Hristos iubitorul domn Io Ștefan voievod, domn al Țării Moldovlahiei (зємʌи Мωʌдовʌахїискои).” [Tetraevanghelul de la Humor, 1473].
    Iată ce scria despre daci, acum 550 de ani, Laonic Chalcocondil/(1430-1490), un istoric bizantin contemporan cu Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare:
    „Este acest neam, dacii, viteaz în ale războiului și locuiește prin sate și e aplecat spre o viață mai mult păstorească.
    Țara lor începând din Ardeal, Dacia peonilor [Transilvania], se întinde până la Marea Neagră. Întinzându-se spre mare, are de-a dreapta fluviul Istru, iar la stânga țara așa-numită Bogdania [Moldova]. De Peonodaci [Țara Românească] îi desparte un munte ce se întinde mult, numit al Brașovului.
    Dacii au un grai asemănător cu al italienilor, dar stricat întru atâta și deosebit, încât italienii greu înțeleg ceva, când vorbele nu sunt exprimate deslușit, încât să prindă înțelesul, ce ar putea să spună. Dar sunt împărțiți în două domnii, în Bogdania și în Țara aceasta de la Istru [Tara Romaneasca]”.
    In 1476, cronicarul polonez Jan Długosz menționează faptul că locuitorii din Moldova și Valahia „au aceleași obiceiuri și limbă”.
    Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova, Țara Românească și cea mai mare parte a Transilvaniei, “ se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba “românește”, adică romana.

  15. „Așadar, întregul nostru neam românesc se vădește, printr-o tradiție veșnică parcă, a-și trage începutul din cetățeni romani – și se poate și dovedi – și păstrează chiar și astăzi cu tărie vechiul nume al romanilor, chiar dacă alte neamuri le-au schimbat numele, așa cum am arătat mai sus.

    Înainte de toate, chiar dacă tot acest a fost împărțit în trei ținuturi de căpetenie (despre care se va vorbi mai apoi), totuși toți se cheamă cu același nume de români [Romanorum nomine se appellant], disprețuind adică și dând de-o parte numele de valahi, care le-a fost dat de către popoarele barbare. Căci românii care trăiesc și astăzi în Transilvania, deasupra fluviului Olt, în ținutul numit Maramureș [Maramoriss], nu-și dau numele de valahi, ci de români (martori îmi sunt toți locuitorii tuturor națiilor din Transilvania). Cei din Valahia (pe care grecii din vremuri apropiate îi numesc ungrovlahi, iar noi moldovenii îi numim munteni [Montanos] – căci au luat în stăpânire mai mult ocuri muntoase) își dau și ei la fel numele de români, iar țării lor de Țara Românească [Czarra Romanasca], adică terra Romana. Noi moldovenii la fel ne spunem români [nos Moldavi similiter nos Romanos dicimus], iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească (dat fiind că numele Moldovei și al moldovenilor este dat foarte de curând, cum vom spune mai apoi) ci românească, astfel că, dacă vrem să-l întrebăm pe un străin dacă știe limba noastră, nu-l întrebăm Știi moldovenește? [Scis Moldavice?], ci Știi românește? [Stii romaneste?], adică Scis Romanice? Iar dacă aceste neamuri n-ar fi de la obârșia lor romani, cum, mă rog, ar fi putut să-și ia prin minciună și numele și limba romanilor?” [Dimitrie Cantemir, Despre numele antice și de astăzi ale Moldovei, 1718-1719]

  16. „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Întâi pre limba lătiniască izvodit, iară acmu pre limba româniască scos cu truda și ostenința lui Dimitrie Cantemir Voievodul și de moșie Domn a Moldovii și a Svintei Rossieștii Înpărății Cniadz. În Sankt Petersburg. Annul 7225. 1717. [Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, Sankt Petersburg, 1717]

  17. Ștefan a fost la fel de român precum Charlemagne a fost german; sigur, Ștefan este un copil al neamului românesc (adică roman de răsărit), doar că nu este unul al poporului român de astăzi, adică al valahilor munteni care au ocupat ținuturile valahilor moldoveni și pe cele ale valahilor ardeleni; la fel cum Charlemagne e un copil al neamului germanic, dar nu este al poporului și al statului german (cel cu capitala la Berlin).
    Cât despre Rusia, să ne amintim că este prima (și singura în veac) putere europeană care a lucrat la alipirea celor 2 națiuni distincte inclusiv prin inventarea poveștii că limbile lor sunt aceeași (lucru respins ferm de moldoveni).
    Și termin, precizând că nu am auzit-o pe dna. Furtună făcând propagandă pro-Rusia ci în tot ceea ce spune se referă la Moldova și la interesele poporului și statului național și suveran moldovenesc, în granițele sale complete, inclusiv teritoriile ocupate de România fără referendum și fără a recunoaște etnia moldovenească (singurul stat european în care se întâmplă asta – acest negaționism etnic nu se vede la Brusel, dna. Leyden?)

  18. Nu-mi explică Vicky Pobeda de ce Ștefan își încheia tratatele cu leșii în două exemplare: unul în limba leșească și unul în limba … vlăhească, niciunul în limba… „moldovenească”. Se pare că aceasta din urmă nu exista nici pe vremea aia, a trebuit să vină rușii în zonă și să plătească cozi de topor (Dodon, Furtună) care să susțină aberația asta.

    1. Pă vremea lu’ Fane tratatele [cu leșii] erau încheiate în latină (germană, rusă, greacă); aceleași limbi folosite și de valahii-munteni ca să încheie tratate.
      Cam la 100 de ani după ce dl. Fane s-a ușchit avem și primele documentări ale unei limbi numite moldovenească și a uneia – ai zice că „română” dar te-ai înșela – valahă.
      Dacă mai derulăm vreo 50 de ani, găsim numele folosit pentru limba romanilor care au migrat din Macedonia: limba românească (da, oricât am căuta, nu găsim picătură de limbă „română”, muntenii folosind numele de „rumânească”).
      Prima dată auzim despre o limbă numită „română” fix atunci când țara muntenilor a fost sub administrație rusă, deci ai dreptate: dacă limba cu numele de moldovenească exista documentată de vreo 300 de ani, abia după ce au venit rușii în zonă a apărut și aberația (e termenul tău, nu al meu) numită limbă „română”.

  19. 38% până la 44% dintre Basarabeni sunt în favoarea Unirii, în timp ce segmentul care se opune adesea depășește 47%. Restul de până la 100% este reprezentat de indeciși sau de cei care nu ar participa la un eventual referendum.
    Nu sunt absurd să afirm că toți cei ce se opun, sunt in slujba Kremlinului, dar toți liderii lor sunt in procent de sută la sută. Ei intră în țara noastră că „frați”, noi îi primim cu pâine și sare , apoi se întorc în mujikistan și improașcă cu rahat ruzzezzc in istoria Moldovei.

    1. CE Importanță au VENITURILE, ADUȘII sau DescendenDeGenerescenții LOR în Moldova? Și în 1812, 1940, 1944 NU au luat-o cu VOTURI. Au luat-o pin TRĂDAREA unui Fanariot, mituit cu o Moșie ăn Basarabia, Moruzzi, prin Prostia lui Napoleon care a trimis la Sultan ca să îl masculinizeze pe unul, SEBASTIANI și care NU a ajuns la Vreme. a avut PÂNTECĂROAIE pe Drum …
      MANUC, pe cre TOȚI Imbecilii Ignari îl slăvesc, era OMUL Multora, atunci al Rușilor și a găzduit HOȚIA GeoPolitică 😎🤢😒😢😲

  20. Da . Sa adere la UE si NATO … fie sub numele de Romania (realipindu-se tarii muma) … fie de R. Nisterana (daca prefera solitudinea).

  21. BUNĂ!
    Victoria Furtună daca intra i România ( in ipoteza ca nu a fost interzisa) trebuie arestata ! Motive sunt.
    E posibil sa fie interzusa in. UE.

  22. La data cand s-ar fi facut filmarea la Manastirea Putna de Victoria Furtuna ,10 iulie 2026 nu prea inteleg legatura cu Putin si la fel Moskova . Maine poimaine punem vina ca ploua sau ninge tot pe Putin .

        1. Mai citește încăodata. Știu despre înțelegerea unui text la prima lecturare .
          Din articol:

          „Contextul politic nu poate fi ignorat. Uniunea Europeană a inclus-o pe Victoria Furtună pe lista sancțiunilor, arătând că a primit sprijin semnificativ de la Ilan Șor și de la Blocul Victorie/Pobeda, structură lansată de serviciile de spionaj de la Moscova”

  23. Pe modelul Grecia vs Macedonia, cred că România are tot dreptul să conteste denumirea de „R. Moldova” la o eventuală aderare la UE.
    Mai cred că Moldova din dreapta Prutului deține toate atuurile . Capitalele provinciei , aici au fost. Majoritatea domnitorilor , aici sun îngropați , iar rușii daca au lăsat urme pe aici, nu prea sunt de bun augur.

    1. Da . Sa adere la UE si NATO … fie sub numele de Romania (realipindu-se tarii muma) … fie de R. Nisterana (daca prefera solitudinea).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.