Modelul economic pe care Cabinetul Grindeanu îl va aplica începând cu 2017 este unul care vizează îmbunătăţirea mediului de afaceri din România, precum şi creşterea bunăstării tuturor românilor. Acest model economic este constituit din măsuri ce se pot aplica economiei româneşti, implementate cu succes în unele state precum Polonia, Danemarca, Franţa, Germania, Marea Britanie sau SUA, dar şi din măsuri noi a căror adoptare va duce la conturarea României ca statul din UE cu cea mai mică povară fiscală, se spune în documentul intitulat „Programul de guvernare 2017-2020”.
Documentul stipulează că toate legile care vizează domeniul economic vor fi incluse într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziţia tuturor agenţilor economici şi persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente. De asemenea, vor fi eliminate din acest pachet legislativ toate prevederile contrare (care se bat cap în cap) şi se va reduce numărul de articole şi capitole cu peste jumătate din numărul actual. Codul legislativ va purta numele “Codul Economic al României” şi va conţine Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înfiinţare a Societăţilor Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale şi toate celelalte legi cu caracter economic. Codul Economic al României va fi dezbătut în primul trimestru al anului 2017, cu patronatele, cu Asociaţiile Oamenilor de Afaceri şi cei care desfăşoară activităţi independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar şi cu ONG-uri, Autorităţi Publice Locale, alte autorităţi publice interesate, asociaţii ale cetăţenilor, firme de consultanţă interne şi nternaţionale, toată clasa politică.
Odată aprobat de Parlamentul României, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forţe politice din Parlament, prin care nicio formaţiune politică să nu mai iniţieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod Economic al României, pentru cel puţin o perioadă de 5 ani de zile. Aprobarea Codului Economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2017, iar măsurile cuprinse în el se vor aplica cu 1 ianuarie 2018, gradual până în 2022. În acest fel, agenţii economici precum şi cei interesaţi vor şti din timp ce măsuri economice îi vizează pentru următorii 5 ani de zile şi asta cu cel puţin 6 luni mai devreme pentru măsurile care se aplică cu 1 ianuarie 2018. Unul dintre principiile de bază ale Codului Economic al României va fi prevenţia. În acest fel, vor fi introduse prevederi legislative (Legea prevenţiei) care să oblige autorităţile cu atribuţii de control să procedeze în primul rând la educarea şi perfecţionarea antreprenorilor de orice fel, precum şi la prevenirea greşelilor de orice fel. Acest lucru înseamnă de fapt că un agent economic nu va mai putea fi sancţionat sub nicio formă, dacă el nu a fost înainte îndrumat şi apoi prevenit.
Numărul taxelor în România nu va fi mai mare de 50, conform documentului. Una dintre taxele indirecte este TVA-ul. Trebuie ştiut că în Uniunea Europeană este permisă folosirea a trei cote de TVA. În afara cotei generale mai sunt permise alte două cote mai mici, dar şi cota 0%. Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 20% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2018. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%. Acest lucru va fi posibil, deoarece tot noi am redus TVA-ul prin Codul Fiscal, de la 24% (a 3-a cea mai mare cotă din UE) la 20%, cât este în prezent. Vom extinde cota 0% de TVA pentru vânzarea de locuinţe, publicitate şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 martie 2017. Începând cu 2018, se va corecta legislaţia care permite astăzi calcularea accizelor la un curs al euro care nu corespunde cu realitatea.
Se va înfiinţa o direcţie aflată în subordinea prim-ministrului, care va urmări, pe de o parte, reducerea numărului agenţiilor şi instituţiilor aflate în subordinea Guvernului, iar pe de altă parte, impunerea şi urmărirea aplicării unei prevederi legislative prin care, începând cu 1 decembrie 2018, nu va mai exista nicio taxă din sistemul fiscal al României care să nu poată fi plătită online, pe site-ul acestui departament, de către cei care preferă această modalitate de plată şi doar la un singur ghişeu de către cei care aleg această opţiune.
Introducerea obligativităţii pentru autorităţile statului de a oferi posibilitatea plăţii online a taxelor va fi însoţită şi de obligativitatea acceptării tuturor documentelor care sunt transmise online de către contribuabili, dar şi de reducerea numărului de formulare ce trebuie depuse de către aceştia. Un formular pe an pentru cei care au venituri independente şi 5 formulare pe an pentru IMM-uri.
Va fi iniţiată negocierea Legii Salarizării Unitare cu toate sindicatele care îi reprezintă pe cei care lucrează în sistemul public, în primul trimestru al anului 2017. În cadrul dezbaterii acestei legi, Guvernul va propune creşterea bugetului alocat plăţii salariaţilor din sistemul public cu 32 mld lei (56%), dar şi stabilirea unei grile de salarizare, care să fie apropiată de modelul din ţări precum Franţa, Germania, Danemarca sau Marea Britanie. În interiorul acestei legi se vor regăsi şi următoarele: acordarea de bonificaţii în cuantum de 5% din totalul cheltuielilor de personal de către fiecare ordonator principal de credite, dar nu mai mult de un salariu pe lună pentru acei funcţionari publici cu performanţe bine cuantificate, conform unor indicatori dinainte stabiliţi şi aprobaţi de către conducerea şi sindicatele din acea instituţie publică. Plata orelor suplimentare, dar şi a gărzilor va fi obligatorie, doar dacă salariatul nu va solicita convertirea acestora în zile libere şi dacă acestea au fost cerute expres de ordonatorii principali de credite. Toţi salariaţii din sistemul public vor beneficia anual, începând cu primul semestru din 2017, de un tichet de vacanţă egal cu valoarea salariului minim brut din acel an, ce va putea fi utilizat în interiorul graniţelor României. Creşterea salariului mediu pentru cei din sectorul public va fi de 20% până la 1 iulie 2017, alţi 20% începând cu 1 iulie 2018 şi 8% începând cu 1 iulie 2019. Am putea ajunge astfel, de la o alocare de 7,8% din PIB astăzi, pentru cheltuielile de personal din sistemul public, la 9,5% din PIB în 2019.
Bugetele instituţiilor publice vor cuprinde obligatoriu, începând cu 2017, alocări financiare pentru dotarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru cei aflaţi în slujba statului. Pentru a proteja funcţionarii publici, pe de o parte de abuzurile legii, iar pe de altă parte, de cei certaţi cu legea, va fi adoptată, în primul semestru al anului 2017, un nou Statut al Funcţionarului Public, care să cuprindă foarte clar atât drepturile cât şi obligaţiile acestora, nivelul de răspundere, dar şi beneficiile unei cariere bazate pe performanţă, însă şi pe eliminarea favorurilor făcute pe “prietenii” sau prin acte de corupţie. Legislaţia penală va prevedea măsuri mai aspre pentru cei care agresează verbal sau fizic funcţionarii publici, în prezent existând numeroase cazuri, în special în unităţile spitaliceşti, de agresiune a personalului.
Întreg programul de guvernare al PSD-ALDE poate fi consultat aici și mai jos.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.