Compania de asigurări de credite Coface, una dintre cele mai mari din lume, a îmbunătățit calificativul privind riscul de țară pentru România la A4, clasă de risc ce indică faptul că perspectivele economice și financiare pot fi marcate de câteva fragilități. Contextul politic cunoaște tensiuni, iar mediul de afaceri prezintă încă unele lacune legislative.
Probabilitatea medie de risc de neplată a întreprinderilor se situează la un nivel convenabil. În acest context, remarcăm, pentru prima dată în ultimii 8 ani, că în primul semestru al anului curent a existat o diminuare a efectului în economie provocat de insolvențe, se arată într-o informare Coface. Deși numărul acestora a înregistrat o scădere semnificativă în 2014 (-28%) și în 2015 (-50%) și în primul semestru al anului curent (-25%), impactul economic a fost relativ constant, în condițiile în care pierderile financiare s-au situat între 13 și 14 miliarde de lei, iar cele sociale, adică numărul locurilor de muncă pierdute, au variat între 80.000 și 90.000. Scăderea insolvențelor din anii 2014 si 2015 nu a fost corelată cu un efect benefic în economie, în condițiile în care numărul companiilor mari insolvente a fost ridicat. În schimb, scăderea cu 25% a insolvențelor nou deschise în primul semestru al anului curent, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, este corelată și cu o diminuare a efectului negativ de domino propagat în economie, pentru că pierderile financiare au scăzut cu 56%, iar numărul locurilor de muncă pierdute cu 12%.
Din analiza Coface, realizată pe baza datelor preliminare publicate de Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI) și în baza metodologiei Coface, în primul semestru al anului 2016 s-au deschis 4.291 proceduri noi de insolvență, în scădere cu aproximativ 25% față de aceeași perioadă a anului anterior, când au fost deschise 5.759 insolvențe. Conform estimărilor Coface, numărul total al insolvențelor nou deschise în acest an urmează să fie de aproximativ 7.800, cu 55% mai puțin decât media ultimilor 10 ani. Având în vedere scăderea constantă a insolvențelor nou deschise în ultimii trei ani, nivelul estimat pentru întreg anul curent este inferior celui din 2015, minimul anterior al ultimilor zece ani. În plus, numărul insolvențelor deschise în primul semestru 2016 în rândul companiilor cu cifra de afaceri peste 1 milion de euro înregistrează o scădere importantă, respectiv 229 de firme, comparativ cu 309 în aceeași perioadă a anului anterior. Diminuarea efectului negativ de contagiune în sistemul economic este observat în dinamica comportamentului general de plată. Valoarea instrumentelor refuzate la plată în primele cinci luni ale anului curent a fost de doar 1,5 miliarde de euro, cu 71% mai puțin decât anul anterior, dar similar cu aceeași perioadă din 2008.
Mai mult, numărul instrumentelor refuzate la plată a scăzut în perioada analizată cu 21% față de 2015, respectiv de la 148 mii de lei, la doar 53 mii de lei în anul curent. Analizând fenomenul insolvențelor prin comparație cu dinamica din țări similare din regiunea Central Est Europeană, România are în continuare o incidență foarte ridicată a insolvențelor raportate la numărul de companii active. Și cu toate că are o pondere de aproximativ 7% în totalul firmelor active la nivelul regiunii CEE, România a generat în 2015 aproximativ 22% din insolvențele la nivel regional. Astfel, raportul de 23 de insolvențe la 1.000 de firme active înregistrat în România este de aproximativ trei ori mai mare decât media la nivel regional. Comparația cu Polonia (cel mai sustenabil model din acest punct de vedere) este elocventă, aceasta având de aproape patru ori mai multe companii active decât România, dar sub 1.000 de companii insolvente în fiecare din ultimii zece ani. Acest lucru arată că numărul companiilor insolvente din România într-un singur an este aproape egal cu totalul insolvențelor deschise în Polonia în zece ani.
În viitor, provocările principale ale mediului de afaceri vor fi:
• Continuarea tendinței pozitive privind îmbunătățirea disciplinei de plată. Evoluția pozitivă din primul semestru 2016 trebuie să continue, având în vedere poziționarea relativă față de media înregistrată pe plan regional.
• România este o țară cu o populație numeroasă, dar cu foarte puține companii, pe fondul unui spirit antreprenorial scăzut, a corupției ridicate și a efectului de migrație ridicat, care afectează din ce în ce mai mult și forța de muncă calificată. România înregistrează o rată de antreprenoriat de doar 2%, cu doar 23 de companii active la 1.000 de locuitori, în timp ce media la nivel regional este de 57. Cel mai sustenabil model din acest punct de vedere este Cehia, cu 137 de companii active la fiecare 1.000 de locuitori, în conditiile în care Cehia are o populație de două ori mai mică decât România, dar de aproape trei ori mai multe companii active;
• Mediul privat este afectat în continuare de o rată foarte ridicată de închidere a companiilor active. Deși numărul insolvențelor nou deschise scade cu 23% pentru perioada Ianuarie – Mai 2016 (conform ultimelor raportări ONRC), numărul companiilor radiate crește cu 63%, a celor dizolvate cu 52% și a suspendărilor cu 9%. Numărul companiilor care își întrerup activitatea în primele cinci luni ale anului curent crește cu 47%, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, fiind cu 63% mai mare decât a companiilor nou înmatriculate, deși acestea din urmă cresc cu 31% în rândul SRL-urilor. “Spre deosebire de profilul insolvențelor din perioada 2010 – 2015, când una din principalele cauze era supraîndatorarea cauzată de pierderile acumulate gradual și de utilizarea ineficientă a activelor, companiile care au intrat în insolvență în primul semestru al anului curent au înregistrat o scădere constantă a nivelului îndatorării. Colectarea din ce în ce mai lentă a creanțelor este una dintre problemele majore ale firmelor insolvente. Companiile care au intrat în insolvență în primul semestru al anului curent au înregistrat aproape o triplare a duratei medii de colectare a creanțelor. În plus, este pentru prima dată în ultimii opt ani când contracția insolvențelor este însoțită și de o scădere a impactului financiar și social precum și de o scădere a instrumentelor refuzate la plată la nivel național”, a declarat Iancu Guda, services director & senior economist, Coface România.
