Colecţia secretă a lui Claude Monet, la Muzeul Marmottan din Paris

Fructul unei adevărate anchete poliţieneşti, noua expoziţie a Muzeului Marmottan Monet de la Paris, deschisă până în 14 ianuarie 2018, dezvăluie Colecţia particulară a lui Claude Monet: 100 de opere de Delacroix, Corot, Manet, Renoir, Caillebotte, Cézanne sau Rodin pe care maestrul Impresionismului le păstra la Giverny.

“Vă miraţi că nu vedeţi la mine decât picturile mele şi stampe japoneze? Şi totuşi, am şi eu o colecţie. Renoir şi Sisley nu aveau lucrări străine la ei. Pânzele lor le erau de ajuns fără îndoială… Eu iubesc toate lucrurile frumoase. Dacă a trebuit să mă mulţumesc mult timp să le privesc în treacăt, era pentru că nu puteam să le cumpăr… Numai că eu sunt un egoist. Colecţia mea este numai pentru mine… şi pentru câţiva prieteni. O păstrez în camera mea, în jurul patului meu”.

Portretul lui Claude Monet de Charles Emile Auguste Carolus-Duran

Aceste preţioase confidenţe ale maestrului au fost culese în 1924 de scriitorul Marc Elder, pe când pregătea lucrarea La Giverny, la Claude Monet. Pentru prima dată, maestrul a evocat nestingherit tablourile lui Eugène Delacroix, Jean-Baptiste Corot, Edouard Manet, Gustave Caillebotte, Auguste Renoir, Berthe Morisot sau Paul Cèzanne pe care le strânsese discret de mai multe decenii.

“Ştiam despre această colecţie, dar nu ştiam în ce fel era compusă”, a explicat Marianne Mathieu, conservatorul colecţiilor de la Muzeul Marmottan Monet, care a lucrat trei ani, alături de istoricul de artă Dominique Lobstein, la conceperea acestei expoziţii.

Auguste Rodin, Faun şi Nimfă

“Colecţia a fost parţial dispersată după moartea lui Monet şi nu exista nicio listă a operelor care i-au aparţinut. Inventarul de după deces, înregistrat la Andelys, a dispărut în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Am dus o muncă asemănătoare unei anchete poliţieneşti pentru a recostitui colecţia, pentru a cunoaşte şi a înţelege circumstanţele intrării operelor în colecţia lui Monet”, a completat ea, citată de jurnalistul Guillaume Morel.

Întoarcerea la surse

Cezanne, Natură moartă cu cană de lapte şi fructe

Studiul minuţios al diferitelor inventare (cel de după decesul lui Michel Monet, ultimul fiu al artistului, cel al negustorului de artă Paul Durand-Ruel…), mărturiile celor care l-au vizitat pe Monet la Giverny, o mulţime de procese verbale ale vânzărilor la licitaţie, le-au permis lui Marianne Mathieu şi lui Dominique Lobstein să schiţeze conturul colecţiei. Era vorba de a stabili cronologia constituirii ei, de a alcătui o listă a operelor care au compus-o şi de a descoperi locul actual în care se află.

Carolus-Duran, Portretul Doamnei Alice Hoschede

“A trebuit să facem o triere între ceea ce ţinea de tradiţia orală şi ceea ce am putut dovedi documentar. Am scos un tablou de Berthe Morisot, de exemplu, care se credea că a făcut parte din colecţie, dar care s-a dovedit că nu i-a aparţinut”, povesteşte Marianne Mathieu.

În total, 125 de picturi, desene şi sculpturi au fost catalogate, fără a mai lua în calcul stampele japoneze, singura parte a colecţiei lui Monet cunoscută până acum. Aproape 100 de opere formează expoziţia de la Muzeul Marmottan.

Corot, Ariccia Palazzo Chigi

Ca legatar universal al lui Michel Monet, instituţia păstrează din 1966 o parte a colecţiei ce fusese alcătuită de tatăl acestuia, printre care unele capodopere ca Pe plajă de Eugèn Boudin, Lecţia de pian de Gustave Caillebotte sau Fetiţă cu coş de Berthe Morisot. Acestui prim nucleu i s-au alăturat opere provenind din mari muzee internaţionale şi din colecţii particulare, dintre care unele n-au mai fost niciodată expuse în Franţa.

Delacroix, Faleză lângă Dieppe

Cronologic, parcursul pune în evidenţă diferitele faze de constituire a colecţiei. La 20 de ani, Monet nu avea niciun ban şi nu putea achiziţiona tablouri. În schimb, a primit cadouri. Între 1859 şi 1875, unii prieteni pictori, cum ar fi Charles Lhullier, Gilbert de Séverac sau Carolus-Duran, i-au oferit portrete ale lui şi ale soţiei sale, Camille. Tot din această perioadă datează un Portret al cuplului pe vasul-atelier al lui Monet, pictat de Manet, şi mai multe pânze de Renoir, printre care Claude Monet citind şi Madame Monet şi fiul ei în grădină.

Edouard Manet, Claude Monet şi soţia sa pe barca-atelier

Unul dintre tablourile din expoziţie a avut un destin special. În 1911, la moartea lui Alice Hoschedé, unul dintre fiii săi, Jacques, era înglodat în datorii şi căuta prin toate mijloacele banii necesari pentru a le rambursa. El s-a întors împotriva lui Monet, pretinzând că din casa de la Giverny au dispărut tablouri şi mai ales un portet al lui pictat de Edouard Manet în 1878 (care se află acum la The National Museum of Western Art). Din acel moment, Băiat cu flori (Jacques Hoschedé), care îl prezintă pe tânăr cu o pălărie de pai, s-a aflat în centrul unei anchete judiciare care a durat doi ani şi s-a terminat la tribunal. Verdict: Tabloul despre care el afirma că se afla în camera mamei sale n-a fost niciodată la Claude Monet, care nu avea decât o fotografie după el.

De la Delacroix la Cézanne

Édouard Manet, Copil şi flori (Jacques Hoschedé)

Primele achiziţii ale lui Monet au fost făcute după instalarea la Giverny în 1883, anul morţii lui Manet. Dar, abia la începutul deceniului următor, colecţia a căpătat adevărata dimensiune. Odată cu succesul, s-a ameliorat şi situaţia lui financiară. S-a îndreptat atunci către maeştrii care l-au precedat. În 1891, a cumpărat trei acuarele, guaşe şi desene de Eugène Delacroix, Faleze la Etretat, Le Pied du Cheval, Faleze lângă Dieppe şi Tigru speriat de un şarpe. După câţiva ani, a achiziţionat un peisaj din Italia de Jean-Baptiste Camille Corot,Aricci, palatul Chigi. “Este o perioadă în care vânzările la licitaţie sunt numeroase. Monet nu era niciodată prezent în sală. Nu el licita, Dar el repera tablourile şi ştia exact ce vrea”, explică Dominique Lobstein.

Eugene Delacroix, Faleză la Etretat, Pies du Cheval

În acelaşi timp, pictorul este interesat de contemporanii să. Un ansamblu de opere de Johan Barthold Jongkind şi de Eugène Boudin, ambii consideraţi precursori ai Impresionismului, au intrat în colecţia lui. Apoi şi-a oferit opere de Auguste Renoir, Bethe Morisot, Camille Pissarro, Paul Cézanne pe care nu le-a cumpărat niciodată direct de la prietenii săi, ci prin intermediiul negustorilor de artă Paul Durand-Ruel sau Ambroise Vollard.

Gustave Caillebotte, Lecţia de pian

Monet şi-a construit propriul mit. Spunea că a cumpărat tablouri care nu valorează cine ştie ce, dar nu era adevărat. Pentru Zăpadă topită la Fontainebleau de Cézanne, de exemplu, a plătit un preţ-record. La fel pentru unele lucrări de Renoir, ca Femeie aşezată, la baie sau Moschee, sărbătoare arăbească.

Începând din 1892, Claude Monet a achiziţionat şi portrete ale lui Alice Hoschedé, cea de a doua soţie a sa. A fost sedus de o pânză de Carolus-Duran din anii 1870, care o prezenta pe tânăra femeie aşezată, într-un cadru plin de verdeaţă în parcul castelului Montgeron. A colecţionat şi portrete ale copiilor lui Alice, mai ales un Jean-Jacques Henner cu efigia Suzannei Hoschedé, care, după cum se ştie, a fost modelul pentru Femeie cu umbrelă de Claude Monet. “Este vorba despre o suită de portrete de familie despre care nu s-a vorbit niciodată. Aceste opere sunt complet inedite”, sublinia Dominique Lobstein.

Camera secretă

Madame Clementine Valensi Stora (L’Algerienne)

Pentru Monet, colecţionarea artei este o problemă intimă. Îşi împrumută rar operele, preferând să le păstreze în casa sa de la Giverny. Aşa cum atestă diferite relatări ale unor vizite, majoritatea tablourilor şi desenelor erau etalate în camera sa. În 1893, Julie Manet este prima care descrie camera pe care maestrul şi-o amenajase cu un an înainte. Ea menţionează pânze de Berthe Morisot, de Pissarro şi de Renoir. Romacierul şi jurnalistul Maurice Guillemont a vorbit şi el în 1898 despre “o adevărată galerie de opere preţioase de care Claude Monet este pe drept mândru”.

Renoir, Claude Monet citind

În 1922, criticul Gustave Geffroy mărturiseşte la rândul lui: ”Deasupra salonului-atelier se află camera lui Monet, vastă şi luminată de o fereastră deschisă spre câmpurile de la Giverny. Ea este nu numai o cameră, ci şi un muzeu. Muzeul admiraţiilor sale şi al celor apropiaţi”.

Pierre Auguste Renoir, Madame Monet şi fiul său

El va preciza prezenţa peisajului italienesc de Corot, a patru tablouri de Jongkind trei Delacroix, un Portret al lui Wagner de Fantin-Latour şi o serie de desene de Constantin Guys, artist uitat astăzi pe care Baudelaire îl califica în vremea sa “pictorul vieţii moderne”.

Claude Monet poseda şi câteva sculpturi de Auguste Renoir, de Paul Paulin, dar, mai ales, de Auguste Rodin. Printre acestea figura Tânără mamă în grotă (1885), un bronz pe care sculptorul i-l oferise lui Monet în schimbul unei pânze pictate la Belle-Île în 1886, şi două ghipsuri printre care Bacante înlănţuite, cu o dedicaţie pe soclu: “Marelui maestru C.Monet, de la prietenul său Rodin”. Descoperită într-o colecţie particulară, opera este prezentată acum pentru prima dată într-o expoziţie.

Rodin, Tânără mamă în grotă

Spre deosebire de tablourile sale, Monet nu-şi expunea niciodată sculpturile în cameră, ci în atelier. Pictorul colecţiona şi stampe japoneze pe care le prezenta în vestibule, în sufragerie şi în bucătărie.

În 1927, la un an după moartea lui Claude Monet, fiul lui, Michel, a vândut o parte din colecţia tatălui său, unele tablouri semnate de artişti foarte căutaţi la acel moment: Corot, Manet, Renoir sau Cézanne. În schimb, a lăsat la Giverny ceea ce în epocă nu avea valoare: stampele japoneze şi ultimele opere ale tatălui său, tablourile cu Nuferi. Unul dintre ele închide, de altfel, simbolic, expoziţia. Se uită adesea că ciclul de la Orangerie, inaugurat după moartea artistului n-a avut succesul sperat. A fost o lovitură pentru familie. De aceea, Michel Monet nu a ales Muzeele Naţionale ca legatar universal şi a preferat Muzeul Marmottan pentru a-i păstra moştenirea.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.