Coloana Nesfârșită, istoricul construirii (foto)

În 1934, Arethia Tătărescu, președintele Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, l-a invitat pe Constantin Brâncuși să ridice la Târgu Jiu un memorial pentru eroii gorjeni uciși în acțiune în timpul Primului Război Mondial. Artistul s-a gândit la o Coloană fără sfârșit monumentală, asemănătoare celor de lemn din atelierul său.

Un exemplu din trecut pentru generația de azi. Tenacitatea celor care au participat în acest proiect, soluția tehnică aleasă, sprijinul prim-ministrului Gheorghe Tătărescu pentru finanțarea proiectului. Doamna Arethia Tătărescu a reușit să îl convingă pe Brâncuși că acest proiect este posibil. Poate acum, după mult timp, înțelegem spusele sculptorului: „Nici nu știți ce v-am lăsat aici.”

Poveștile construcției ansamblului aflat pe o axă de 1275 metri orientată dinspre apus spre răsărit sunt puțin cunoscute. La fel sunt vremurile care au urmat odată cu venirea comuniștilor la putere. Acest articol nu este doar o simplă lectură ci te invită să îți pui întrebări.

„În 1935, tanarul inginer Stefan Georgescu-Gorjan, fiul unui apropiat al lui Brâncuși, a oferit soluția tehnica a proiectului. În august 1937 Brâncuși a venit la Petroșani, ca oaspete al lui Gorjan, care era inginer șef la Atelierele Centrale Petroșani. Au stabilit dimensiunile monumentului și numărul modulelor din fontă acoperite cu alamă – 15 pline cu jumătate de module la ambele capete. Brâncuși a sculptat modelul brut din lemn de esență moale a unui modul și a plecat la Paris pe 2 septembrie.”, Ștefan Georgescu-Gorjan „Am lucrat cu Brâncuși”.

Brâncuși sosește la București în 1937, discută cu familia Tătărescu, Ion Bujoiu și oficialitățile orașului Târgu Jiu. Ion Bujoiu va oferi o finanțare de 2 milioane lei. Sculptorul locuiește la Poiana, comuna Rovinari, în casa familiei Tătărescu. La sfârșitul lunii iulie îl cheamă pe inginerul Gorjan să îi arate locul ales, un teren ușor ridicat, unde fusese târgul de vite. În zare vedeai Munții Parâng.

În august locuiește la inginerul Georgescu-Gorjan. A ales o cameră simplă cu o masă mare unde aveau loc schițele. Acolo pe o fotografie cu locul ales desenează un șurubel cu 12 elemente.

(foto Târgu Jiu, locul ales de Brâncuși pentru Coloana fără sfârșit- Arhiva personala Sorana Georgescu-Gorjan)

Două săptămâni stabilesc împreună dimensiunile ținând seama de cerințele tehnice, viziunea artistului și posibilitățile financiare. Toate coloanele cioplite în Franța respectă o proporție bine stabilită a modulelor. Două trunchiuri de piramidă unite prin bază mare concepute astfel: latura mică -latura mare -înălțimea modulului în raportul 1-2-4. Calculele au ținut cont de această cerință estetică, prețul materialelor, rezistența la vânt și alți parametri.

M-a impresionat sprijinul tuturor, resursele umane bine pregătite, soluția transportului coloanei pe serpentinele Văii Jiului.

Societatea Petroșani era o instituție cu forță de muncă calificată. Inginerul Hasnas, adjunctul inginerului Georgescu-Gorjan, împreună cu atelierul de proiectare verificau calculele, făceau încercări. După nenumărate variante au ales soluția 45-90-180, 180 cm este înălțimea unui om. Odată stabilite dimensiunile unui modul, tâmplarii fac unul din lemn de tei cu suprafețele laterale foarte bombate ca sa-l poată ciopli atât cât dorește, până la curbura aproape imperceptibilă care dă farmec coloanei. Artistul a cioplit o fațetă.

Vor fi 15 module întregi și două jumătăți, una jos și una sus, pentru că toate coloanele lui sunt fără început și fără sfârșit. Brâncuși s-a bucurat că va fi o coloană cu înălțimea de 30 de metri, el sperase la 20 de metri.

(foto: Montajul la Atelierele Petroșani și ing Gorjan)

O altă problemă a fost transportul pe serpentinele Văii Jiului. Nu se putea transporta un stâlp de 30 metri, astfel s-au proiectat trei bucăți. Cel de sus era mai simplu, celelalte susțineau mai multă greutate.

„1937. Echipajul de specialiști excelenți coordonat de Gorjan a turnat modulele, a fabricat cele trei secțiuni ale coloanei vertebrale, a săpat și fundația, a ridicat schela și a montat Coloana la Târgu Jiu. Brâncuși însuși a simțit că este singura coloană a lui care a reușit vreodată să se ridice la cer și a mărturisit că a atins un caracter de perfecțiune definitivă.

La Coloana fără sfârșit au lucrat români, unguri, sași, evrei, polonezi, slovaci.”, Ștefan Georgescu-Gorjan „Am lucrat cu Brâncuși”.

Comanda a fost făcută de familia Prim-ministrului Tătărescu. Conducerea Societății Petroșani a asigurat o finanțare de 2 milioane lei, reprezentând materialele și salariile personalului pentru construcție (s-a depășit cu 0,5 milioane lei). Liga Națională a Femeilor Române din Gorj a contribuit cu 2,4 milioane lei: 340.615 pentru Coloană, 683.198 pentru Poarta Sărutului, 666.462 pentru Biserica Eroilor, 746.000 pentru exproprieri. Autoritățile au acordat subvenții orașului, ca localitate de interes turistic în 1936. Ministerul lucrărilor publice a alocat în septembrie 1937 suma de 5 milioane pentru sistematizarea străzii numită Calea Eroilor. S-au subvenționat și lucrările aferente parcurilor.

1 Atelierele Centrale Petroșani (vedere de ansamblu)

2 Atelierele Centrale Petroșani, locul unde s-au turnat modulele Coloanei Infinite. (vedere din interior)

3 Montajul de proba al Coloanei in atelierul de construcții metalice A.C.P. din Petroșani.

4 Ateliere Petroșani

5 (ambele) Așezarea semi elementului de bază.

6 Detaliu constructiv al tronsonului III.

7 Echipa de montaj fotografiata in fata Coloanei (noiembrie 1937).

8 Echipa de montaj la descărcarea materialelor.

9 Echipa de montaj la descărcarea modulelor.

10 Echipa de montaj la descărcarea modulelor.

11 Echipa de montaj la descărcarea modulelor.

12 Muncitori pe schela

13 Organizarea șantierului de montaj al Coloanei la Târgu-Jiu. Se lucrează la amestecarea si turnarea betonului. Căruțe trase de cai (sau boi) aduc si descarcă pietriș

14 Vopsirea primului tronson de stâlp după fixare.

15 Progresarea schelei. Se pot vedea cablurile de ancorare a schelei.

16 Ridicarea celui de-al doilea tronson de stâlp.

17 Ridicarea celui de-al doilea element întreg.

Șeful echipei de montaj, Francisc Hering, aflat pe prima platforma a schelei, aplecat spre stânga, urmărește ridicarea cu dispozitivul și palanul, a celui de-al doilea element întreg.

In centrul figurii (cu spatele) Brâncuși se îndreaptă spre Coloana.

18 Ridicarea primului tronson de stâlp al Coloanei.

19 Ridicarea tronsonului III

20 Toate cele 15 elemente intregi sunt trase pe stâlp.

Surse: Informațiile din acest articol sunt extrase din cartea inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan „Am lucrat cu Brâncuși”, carte în care sunt și fotografii din arhiva inginerului; Fotografii și texte ale Soranei Georgescu-Gorjan, fiica inginerului Coloanei Nesfârșitului; „sate din România”;