Direcţia pentru Cultură Vâlcea a dat startul evenimentelor dedicate domnitorului muntean Matei Basarab, de la a cărui moarte s-au împlinit marţi 370 de ani, printr-o ceremonie restrânsă la Mănăstirea Arnota din Costeşti, locul unde este înmormântat voievodul de al cărui nume se leagă, printre multe altele, şi tipărirea primei cărţi în limba română – Pravila de la Govora.
Alături de câţiva reprezentanţi ai Asociaţiei Seniorilor din Educaţie, Ştiinţă şi Cultură Vâlcea, directorul instituţiei, prof. dr. Florin Epure, a depus o coroană de flori la mormântul domnitorului pe care de altfel l-a şi propus pentru canonizare, în cei 22 de ani de domnie Matei Basarab ridicând din temelie zeci de biserici, plus că pe multe altele le-a refăcut, atât în ţară, unde l-a depăşit chiar şi pe Ştefan cel Mare, cât şi la Muntele Athos şi la sud de Dunăre.
„Constantin C. Giurescu, unul dintre marii noştri istorici, a spus că Matei Basarab este cel mai mare ctitor al neamului nostru. N-a spus-o întâmplător pentru că, într-adevăr, se ştia din epocă despre domnitor, de la călătorul sirian Paul de Alep, că avea 150 de ctitorii, luând în considerare, desigur, cele 50 de ctitorii realizate de boierii din epocă, pe cele pe care le-a reînnoit el pentru că a mers pe ctitoriile boierilor Craioveşti, din neamul cărora se trăgea, şi plus cele pe care le-a ctitorit el din temelie.
El nu a ctitorit numai în Ţara Românească. El a ctitorit şi în Moldova, unde de exemplu este Mânăstirea Soveja sau Dobromira pe care a ctitorit-o acolo ca semn al împăcării cu Vasile Lupu, în Transilvania, la Turnul Roşu. Îl găsim, de asemenea, ctitor în Transilvania, la Turnu Roşu, la sud de Dunăre, în Bulgaria, la Vidin, dar şi la Muntele Athos, unde îl întrece pe străbunul său, Neagoe Basarab.
Cu banii săi s-au reconstruit ori s-au repictat multe biserici pe care le-a înzestrat cu preţioase danii, aşa cum este Biserica „Sfântul Mihail al Sinadelor” din Marea Lavră, unde se află tabloul votiv al domnitorului şi al Elinei Doamna. Tot el a refăcut biserica mare de la Xenofon, katoliconul şi pridvorul de la Dionisu, a renovat trapeza de la Hilandar, Marea Lavră, Simonopetra, Cutlumuz (restaurarea picturii), Pantocrator şi Rusikon”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea.
Cea mai cunoscută dintre ctitoriile lui Matei Basarab rămâne însă Mănăstirea Arnota din comuna Costeşti.
Ridicată între anii 1633-1636, biserica mănăstirii a fost pictată de Stroe din Târgovişte şi, pe lângă temele religioase tradiţionale, se remarcă portretul domnitorului, înfăţişat bătrân, cu părul alb, ce este considerat a fi unul dintre cele mai frumoase portrete de voievozi români care s-au păstrat până în zilele noastre.
Şi mormântul este deosebit, piatra tombală din marmură albă având gravate stema ţării cu vulturul purtând crucea în cioc, trofee şi arme, soarele şi luna, iar textul inscripţionat arată că acolo, în liniştea monahală a muntelui, se odihneşte „cel mai mare ctitor al neamului nostru’.
Numele lui Matei Basarab apare însă menţionat şi pe tablourile votive ale altor biserici din Vâlcea, cea mai importantă fiind Mânăstirea Govora, unde a tipărit „cea dintâi carte de legi în limba română”.
„Legătura lui Matei Basarab cu Vâlcea este în primul rând că a dorit să facă din Arnota ctitorie din primii ani ai domniei lui, o necropolă a familiei lui. Adică toţi din familia lui să fie înmormântaţi acolo şi şi-a dorit testamentar acest lucru. A fost un loc deloc întâmplător ales, care vorbeşte de viaţa lui, de un moment important din viaţa lui, pentru că acolo şi-a găsit scăparea când era urmărit de turci şi a promis lui Dumnezeu că va clădi o biserică. Şi nu numai că a clădit o biserică acolo, ci s-a legat de acel loc.
Descoperirile arheologice au arătat că acolo mai există o ctitorie mai veche, o biserică de lemn, făcută de tatăl lui Danciu.
De asemenea, în 1637, el aduce la Mânăstirea Govora o tipografie şi aici va tipări cărţi importante.
Cea mai importantă, care rămâne în istoria noastră, este Pravila de la Govora, din 1640, care este prima carte de legi scrisă în româneşte din Ţara Românească.
Asta este foarte important, pentru că aici vedem şi rolul lui de promotor al limbii româneşti şi în cărţi şi în biserică, pentru că la vremea respectivă slujbele se ţineau în greacă, în slavonă, or, el a fost cel care a promovat limba românească nu numai la predică, ci şi în cărţile pe le-a tipărit.
Deci, Govora devine un focar al culturii, al tiparului. El şi reînnoieşte Govora, pentru că este şi ctitor la Mânăstirea Govora. A făcut chiliile, casa tipografiei, zidurile fortificate care apărau mânăstirea. Îl vedem, de asemenea, în pomelnicul Mănăstirii Dintr-un Lemn, chiar dacă acolo nepotul lui Preda Brâncoveanu a fost principalul ctitor, la Jgheaburi de la Stoeneşti iar este ctitor. Chiar şi la Arhiepiscopia Râmnicului a zidit, deşi construcţiile de atunci nu s-au mai păstrat”, a adăugat Epure.
Directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea spune că a propus încă de acum cinci ani canonizarea acestui domnitor şi a făcut demersuri în acest sens, dar cu toate acestea Matei Basarab rămâne într-un anonimat „nedrept”, puţini fiind chiar şi vâlcenii care ştiu că acesta îşi doarme somnul de veci în lăcaşul de cult din Costeşti, alături de soţia lui, Doamna Elina.
Este foarte puţin cunoscut comparativ cu alţi domnitori care poate nu au avut domnii chiar atât de importante cum a fost a lui. Nu ştiu de ce, dar poporul n-a putut să afle mai multe lucruri nici din legende, nici din creaţiile literare şi până la urmă acest lucru a făcut să-l ţină într-un anonimat pe acest mare domnitor. Poate dacă scriitori români s-ar fi aplecat prea mult asupra domniei lui şi ar fi lăsat poezii sau opere literare care să vorbească despre el, era canonizat acum. Eu spun de acum mai mulţi ani că el merită poate mai mult ca alţi domnitori să fie aşezat în sinaxarul ortodox, alături de străbunul său, Sfântul Neagoe Basarab şi de strănepotul său, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. El nu a avut ca alţi domnitori fii nelegitimi, din alte căsătorii şi să lase în Moldova şi Ţara Românească urmaşi care s-au războit între ei. El a avut o singură căsătorie şi n-a avut copii. L-a adoptat pe Mateiaş, fiul lui Udrişte Năsturel (fratele soţiei sale Elina Doamna, n.r.), dar a murit săracul la 17 ani şi n-a mai putut să-l lase succesor. Deci, nici măcar nu a avut cine să-i succeadă la domnie. Eu am fost primul care am cerut ca domnitorul să fie canonizat, dar din păcate lumea nu-l cunoaşte pe Matei Basarab, iar acum, la 370 de ani de la trecerea lui la cele veşnice, vedem dezinteresul multora de a-l comemora”, a precizat Florin Epure.
Pentru a-l face cunoscut, conducerea Direcţiei de Cultură Vâlcea a anunţat că va continua manifestările ce evocă personalitatea lui Matei Basarab pe parcursul întregului an, următorul eveniment fiind programat pe 27 aprilie, la Ocnele Mari, unde va avea loc un simpozion organizat împreună cu Universitatea din Bucureşti.
si cu toate astea
culmea!
este putin cunoscut:
-sau sint prea multi nerecunoscatori
sau avem noi o impresie gresita.
Motiv pentru care, Plavanul cu luxul și nesimțirea in gat, va ieși să acționeze din obișnuință iritând cetățenii. E unica acțiune la care se pricepe Plavanul.
Este putin cunoscut DEOARECE sunt (ASTAZI) prea multi ne(re)cunoscatori !
Care „neamul nostru „?…știa omul la vremea aia de dobrogea?…basarabia?…banat?…nu!…!…atunci despre ce vorbim!…da,poate de neamul lui, adică frați,nepoți,fini, cuscri,veri,matușe,unchi…
Astazi elevii invata despre Andreea Esca, Salam, Adrian Copilul Minune si Sfanta Cocaina……[Rumburak]
AUR-olacilor le-a scapat Matei Basarab.Nu il aveau in agenda…
Nu poți vorbi la aceea dată de ”țara romanească” Matei Basarab (uneori și Matei Brâncoveanu) (n. 1580, Brâncoveni, Olt, România – d. 25 aprilie 1654, Târgoviște, fosta capitală a Valahiei,..Era in conflict permanent cu Vasile Lupu, altu patriot care la fel avea un dinte pentru tron.. Erau evident supuși porții otomane și la fel ca cei de azi guvernau după dictare..
Insasi denumirea cea AUTOHTONA (si NUMAI de tip autohtona/UNICA in lume) de DOMNI (venita pe filiera DACO-ROMANESCA/a Imperiului Roman de Rasarit si a epocii acesteia de DOMINAT/post anii 300 AD) pentru CONDUCATORII nostri cei ROMÂNI (din ROMANIA cea nord-dunareana numita asa incepand cu Auxentiu de Durostorum/383 AD) din Tara ROMÂNESCA/1310 (numita Tara ROMANILOR/Wallachia inca din epoca lui Attila/430 AD (cea de sub Brazda lui Novac construita de catre Constantin DACUL in ROMANIA/324 AD) si Moldova/1350 … dovedesta ca TARAMURILE noastre au fost DINTOTDEAUNA de tip AUTONOME (taramuri autonome, spiritualitate limba si credinte autonome, precum si nume propri de conducatori) !
Situata la inaltime, dincolo de cariera de piatra( inchisa de capitalistii nostrii) manastirea Arnota, o frumusete, vegheaza de sus valea satului Costesti, unde se afla o alta manastire, Bistrita, loc de „izolare’ al generalului Ion Antonescu. Intrun areal de 15 km se mai afla alte trei manastiri, Manastirea dintrun Lemn, Surpatele si bijuteria Olteniei, Manastirea Hurezi. Toate, plus manastirea Govora, pot fi vizitate intr-o singura zi..
La anul 1639 Matei Basarab scria:
„Noi, Io Mateiu Basarab voevod, cu darul lu Dumnezeu Domnitoriu și biruitoriu a toată Țeara Romănească …
[…] când se întâmplă de stătură a fi mitropoliții și Domnitorii țării oameni striini noao, nu cu leagea sfântă, ce cu neamul, cu limba și cu năravurile ceale reale, adică greci, ce îndrăzniră a călca obiceaiele mănăstirilor și pravilele ctitorilor, începură a vende și a cârciumări sfintele mănăstiri ale țărâi și lavrele domnești a le supune metoaște dajnice altor mănăstiri de pren Țara Grecească și de la Sveata Gora …
[…] ce iarăș, întorcându-ș mila cea mare dumnezeiască spre ceastă săracă de țeară și pomenindu milele Lui ceale de demult ce-au fost făcut cu neamul nostru băsărăbescu, cu cei Domni moșneani țărăi, spre gonirea den țeară a striinilor si spre adunarea moșneanilor țărâi …
Drept aceaea, noi ce sântem mai sus-ziș, Io Mateiu Basarab, denaintea Adunării a toată țara, cu Sveatul și cu voia a tot Săborul, așa am tocmit: cum aceale sfinte lavre domnești care le-au închinat acei Domni și vlădici striini, pentru mita, fără voia și fără de știrea nimănui de le-au supus metoașe dajnice altor mănăstiri den Țeara Grecească, den Sveata Gora și de pre aiurea, însă mănăstirile anume: Tismeana, Coziia, Argeșul, Bistrița, Govora, Dealul, Glavaciogul, Sneagovul, Codmeana, Valea, Râncăciovul, Mislea, Bolintinul, Câmpul Lungu, Căldoroșanii, Brâncoveanii, Sadova, Arnota, Gura Motrului, Topolog, Nucetul, Tânganul. Acealea toate sa fie în pace de călugarii streini carora le se-au fost dat pentru mitele lor și să aibă a trăi mănăstirile într-acea slobozie și ce au avut mai denainte, pre aceaea pravilă și tocmeală cum au legiuit ziditorii și ctitorii lor. Și să aibă a fi pre seama țărâi, cum au fost de veac […]”
(Matei Basarab scoate mai multe mânăstiri de sub administrație străină, 1639)
Matei Basarab a fost unul dintre cei mai mari ctitori ortodocși români. A ridicat din temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în țară, cât și la Muntele Athos, precum și pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin și la Şistov.
Dacă Ștefan cel Mare și Sfânt a zidit 45 de biserici și mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc.
Nu-i adevarat: ctitorii au fost în PRINCIPATE, formatiuni politice care au modelat, timp de sute de ani, un „neam”, adica un popor, si bisericile domnesti în teritoriu se numara, din fericire, cu sutele, de la Mircea cel Batrân, la Stefan cel Mare si Mihai Viteazul, la Cuza. Matei Basarab, fara-ndoiala, dar si Vasile Lupu si, extinzând excursul, la Dimitrie Cantemir, a carui eruditie a fost recunoscuta de liderii marilor puteri europene ale epocii, si nu numai. Observ, înca, în articol, o propozitie extrem de îngrijoratoare, si anume: „Direcţia pentru Cultură Vâlcea a dat startul evenimentelor dedicate domnitorului muntean Matei Basarab, de la a cărui moarte s-au împlinit marţi 370 de ani, printr-o ceremonie restrânsă la Mănăstirea Arnota din Costeşti”: DE CE O „CEREMONIE RESTRÂNSA” inaugurala a unui an comemorativ al unui mare domnitor? Câti participanti? 20? în felul asta-si cinsteste România actuala eroii de neam? în mod intim, de buzunar, discret, sa nu se afle, sa nu se stie, daca nu sa si dispara din memoria colectiva? Unde au fost Tzurcan, ministra inculturii? Johannis? Ci-ciolacu? elevii de la scolile oraselor si satelor din apropiere? cel putin un istoric cunoscut si recunoscut al perioadei? @Marele Urs: ai, din pacate, dreptate, în general, desi Matei Basarab vorbea ROMÂNESTE, fata de ciclopii de azi de la Bucuresti, care vorbesc americaneste. Basarab si-a afirmat limba materna, de care pigmeii actuali („genarali”, inclusiv, între care, si celebrul Ciuca…) fac imposibilul sa scape, si-o data cu ea, si de ce fusese odata independenta si suveranitatea unei tari.
@JUSTINIANUS,
Manastirea ARNOTA este chiar LANGA Fosta Cariera de Piatra (CALCAR pentru Combinatul (FOSTsi acesta) CHIMIC de la Govora.
Exploziile de Dinamitare a CALCARULUI erau ZILNICE si DUBLEde prin 1955 – 1960.
Pe SCURT Biseica era CRAPATA de la Cutremurele MICI, da’ MULTE in Zeci de Ani.
DesFIINTAREA Ticaloasa a Combinatului Chimic GOVORA a salvat Biserica Manastirii ARNOTA.
Dar, se putea CONSOLIDA la EXTERIOR, ca NU are Fresce EXTERNE.
NU mai stiu sigur, am fost ultima oara acolo cu Masina, pana sus, in 1986.
Dar SE PARE ca si „COMUNISTII” Rai incepusera Consolidarea …
Poate ne raspund precis Culturnicii din Valcea, care au organizat Comemorarea lui Matei BASARAB.
PS NU am inteles DE CE NU i-au aparut Comentariile la ACEST Articol.
Era pline de Informatii pentru Romanii interesati de Istora Romanilor.
SE PARE ca exista, There Is un
Sabotaj Subtil_TAMPIT in contra Romanior, preLINS IN si pe SUB Redactia Cotidianul …
Cu certitudine nu poți afirna ce limbă folosea unul sau alții.. Ceea ce se știe este că limba oficială era turca și greaca..De ex. la curtea lui Ștefan, cu mare probabilitate limba vorbită era rusa, nu doar pentru că ambele lui neveste, oficiale, erau rusoaice,.sau mă rog ukrainiene..Dacă te uiți in scrierile vremii, cu greu o poți numi ..valahă sau moldovenească.
INTRODUCERE
MAAAARE Domnitor putea a fi, SI MaiMare decat a APUCAT sa fie.
Cauzele au fost DOUA:
– NU a avut, NU avea CUM sa aiba o Armata PROPRIE, preCUM Vlad Draculea TEPES si Stefan Cel MARE Musat.
Avea o Armata de MERCENARI,
Seimenii si Dorabantii care, din Motive de Bani sau/si de Intriga de Tip Ante_Lovilutia din 1989, care s-au
(FOST) RaSculat(i) in Contra lui, otravindu-i Ultimele Zile, intrand in Palat, cand el era pe Patul de Boala si Moarte si injurandu-l Cockallar Style inainte de TIMPI, desi NU erau DIN Romania, erau Sarbi si Bulgari,
CUM s-ar grabi alde Marele SCURs SI Gramezi_InDesat_InGramadite de AXONs sa consume Extruziunile CALDE din MsDOSuu’ lu’ Dreacuu’, Ala de ii invata la Rele … 😊😊😊😊 …
NU avea o “Securitate” A LUI …
SAU/SI O Armata de Rezerva, TOT de Mercenari, ca “Trupe de Securitate” da’ DINTRE ROMANI-ROMANI, a atunci INCA erau InDestuiNeStricati la Caractere.
– A DOUA Cauza de NeImplnire DEPLINA ca Domnitor MARE in Sine a fost TAMPENIA Aroganta a lui Vasile LUPU, Domnitorul contemporan si Dusman InRait al lui, din Moldova,
care dus de Dreacuu’ in Spinare intru VISE de Marire chiar IMPERIALE l-a inCaierat de multe ori pe Inteleptul MATEI, obligandu-l la Cheltuieli in PLUS si nelasandu-l sa isi faca Treaba de DOMN Destept la CAT ar fi putut … …
Mereu a luat Bataie Rusinosa de la Matei, Vasile cel LUPU Lacom, desi si el era destept, da’ FUDULIA imProsteste pre Multi … 😊😊😊
Cea mai cunoscuta a fost Batalia de la FINTA …
PARTEA A DOUA
@Marele Urs
Numele de Tara Romaneasca este atestat mai inainte de Matei Basarab, in scrisoarea lui Neacsu, 1521. Aproximativ contemporan cu Matei Basarab a fost Radu Popescu, autor al Istoriile domniilor Tarii Romanesti. Letopisetul Cantacuzinesc (Istoria Țării Românești de când au descălecat pravoslavnicii creștini) este tot din acel timp. Valahia este numele dat de straini, adoptat de cancelariile domnesti in actele redactate in limbi straine.
Referitor la limba oficiala, nu e nimic surprinzator ca actele oficiale erau redactate in slavona. Era asa pentru ca slavona era limba bisericii. Va fi inlocuita cu limba romana odata cu trecerea timpului. In Occident, se utiliza latina. Amindoua limbile nu erau in uzul de zi cu zi. Deci e de presupus ca la curte se vorbea in limba tarii.
Sa spui deci ca la curtea lui Stefan cu mare probabilitate se vorbea rusa este o mare prostie. De ce sa nu fi invatat totusi romaneste sotiile domnului Stefan? Nu exista texte scrise in limba romana din timpul lui Stefan. De unde deci speculatia ca limba de atunci cu greu poate fi numita valaha sau moldoveneasca? Cu un secol inaintea lui Stefan, intr-o scrisoare de la Sfintul Scaun pentru domnitorul Latcu, se spune ca Moldova este parte a natiunii valahe, deci romane. Un secol mai tirziu, in Letopisetul Tarii Moldovei, Simion Dascalul spune ca scrie in romaneste.
Vor fi scris domnii romani dupa dictare, ca vasali ai Portii, dar si mai sub dictare scriau ungurii din Pasalicul de la Buda. Azi, ei prefera sa scrie dupa dictarea Moscovei. Nu e chiar departe timpul cind o faceau dupa Moscova, Berlin, Viena. Fii bun deci si matura intii pe la usa ta.