Comunicare cu instituțiile fără dosar cu șină și aplecat la ghișeu. Legea spațiului digital personal a trecut de Senat. Cum e în alte țări europene

Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, inițiativa legislativă USR privind crearea unui spațiu electronic unic pentru comunicarea dintre instituțiile publice și cetățeni.

Inițiativa legislativă aparține senatorului USR Ciprian Rus și deputatul USR Radu Mihaiu, președinți ai comisiilor de tehnologia informației din cele două Camere ale Parlamentului, alături de alți parlamentari USR.

Dacă va fi adoptată și de Camera Deputaților, legea va simplifica relația cetățeanului cu administrația printr-un spațiu digital personal și securizat. În acest spațiu digital personal, cetățenii vor putea primi și consulta comunicările oficiale ale instituțiilor publice fără să mai depindă de corespondența pe hârtie și de nesfârșitele drumuri la ghișeu.

Platformă națională

Proiectul prevede o platformă națională de gestionare a comunicărilor oficiale, notificări și acces la istoricul documentelor, cu garanții privind securitatea și protecția datelor personale.

Cetățenii vor putea opta expres și revocabil pentru comunicarea electronică cu efecte juridice, fără eliminarea modalităților legale existente.

„România nu poate deveni un stat digital cât timp comunicarea oficială cu cetățeanul depinde în continuare de plicuri, avize poștale și drumuri la ghișeu. Digitalizarea nu trebuie făcută împotriva cetățeanului, ci în beneficiul lui”, arată senatorul USR Ciprian Rus.

Inițiativa urmărește reducerea birocrației, economisirea timpului cetățenilor și scăderea costurilor administrative.

Propunerea legislativă merge acum la Camera Deputaților, care este cameră decizională.

Ce presupune inițiativa

Senatorul USR de Cluj, Ciprian Rus, a explicat marți ce presupune inițiativa sa.

„Am discutat ani la rând despre digitalizarea administrației. Dar digitalizarea nu înseamnă să punem un formular PDF pe un site. Digitalizarea înseamnă să schimbăm felul în care statul funcționează în relația cu cetățeanul”, spune inițiatorul într-o postare pe Facebook.

„Ideea este simplă: de ce să mai alergăm după scrisori, notificări și documente de la instituțiile statului, când le-am putea avea pe toate într-un singur loc, online?”, se întreabă el retoric.

Rus spune că, prin acest proiect propune:

• Un spațiu electronic personal și securizat în care să primim comunicările oficiale de la instituțiile publice.
• Notificări și acces la istoricul documentelor transmise de autorități.
• Mai puțină birocrație, mai puțină hârtie și mai puține drumuri inutile la ghișeu.
• O platformă națională comună, astfel încât instituțiile să nu mai funcționeze fiecare după propriile reguli de comunicare.
• Libertatea cetățeanului de a opta pentru comunicarea electronică cu efecte juridice, fără să fie obligat să renunțe la modalitățile legale existente.

 Țările europene care au instituționalizat poșta digitală

În Europa, comunicarea oficială printr-un spațiu personal digital este deja instituționalizată în mai multe țări.

Dar există o distincție importantă: unele state au un portal unic prin care cetățeanul primește documente și notificări de la administrație, altele folosesc căsuțe poștale electronice cu efect juridic, iar altele au sisteme separate pentru fiecare instituție.

În Danemarca, sistemul se numește Digital post și este un sistem național implicit obligatoriu pentru comunicarea autorităților cu rezidenții, cu posibilitatea unor scutiri. Mesajele pot avea efect juridic.

În Finlanda, Suomi.fi Messages a fost inaugurat din 14 aprilie 2026. Comunicarea electronică devine canalul principal pentru adulții care utilizează serviciile digitale ale autorităților, dar permite și revenirea la scrisorile pe hârtie.

În Austria, Mein Postkorb este o căsuță poștală oficială centralizată, inclusiv pentru unele comunicări cu dovadă de livrare. Este necesară înregistrarea.

În Estonia, eesti.ee este un portal național pentru servicii publice și comunicări electronice, integrat în infrastructura digitală a statului.

În Letonia, e-Adrese este o adresă electronică oficială pentru comunicarea cu instituțiile publice.

Lituania are un sistem de livrare electronică guvernamentală în care comunicarea este disponibilă prin infrastructura națională de servicii publice.

Luxemburg are platforme de servicii publice cu servicii digitale pentru interacțiunea cu administrația.

Norvegia are Digipost / e-Boks și sisteme publice, unde cetățenii pot primi comunicări oficiale prin căsuțe digitale, în cadrul unui sistem național de comunicare electronică.

Islanda are servicii publice digitale și căsuțe electronice în care comunicarea electronică este integrată în serviciile administrației.

Studiul Comisiei Europene eGovernment Benchmark identifică sisteme de tip „digital post-box” în mai multe state europene, inclusiv Bulgaria, Cehia, Ungaria, Malta și Slovacia.

Ce presupune instituționalizarea comunicării digitale?

Trebuie trei niveluri ale comunicării digitale instituționaliseparate trei niveluri:

• Nivelul 1 — portal de servicii: cetățeanul își poate consulta dosarele, taxele și cererile online.

• Nivelul 2 — căsuță poștală oficială: instituțiile pot trimite documente într-un spațiu digital personal, securizat și identificat prin identitatea electronică.

• Nivelul 3 — comunicare oficială cu efect juridic: transmiterea electronică poate declanșa termene legale, inclusiv pentru contestarea unei decizii.

Danemarca este un exemplu clar al celui de-al treilea nivel.

Finlanda a trecut, în 2026, la prioritatea comunicării digitale pentru utilizatorii serviciilor publice online, păstrând posibilitatea revenirii la poșta pe hârtie.

În România, pe Ghișeul.ro cetățeanul își poate accesa deja servicii. Un sistem de tip Digital Post, prin care statul îi comunică oficial actele și poate produce efecte juridice este deja un alt nivel. Acesta este nivelul pe care va ajunge și în România comunicarea cu autoritățile dacă proiectul va fi adoptat și în Camera Deputaților și promulgat de președinte.

Citește și:

Protecție sporită pentru clienții băncilor. Proiect legislativ pentru prevenirea fraudelor și transparența contractelor de credit