Concerte în preajma Naşterii Sfintei Sărbători a Naşterii Domnului

Începem a colinda

Vă este dor de mirosul de cozonac din casa bunicii, de colindatul cu steaua şi de obiceiurile şi tradiţiile din satul românesc? Lumea plină de farmec a Crăciunului tradiţional, cu datinile şi colindele strămoşeşti, este adusă la Bucureşti prin concertul extraordinar Începem a colinda, prezentat duminică, 13 decembrie, la ora 17.00, la Sala Radio, de numeroase ansambluri din întreaga ţară şi de solişti importanţi ai scenei folclorice româneşti, o prezenţă importantă fiind cea a lui Gheorghe Turda, binecunoscutul solist maramureşan. Graţie invitaţilor din toate zonele ţării, veţi “călători” imaginar în Maramureş, Bucovina, Transilvania, Crişana, dar şi în sudul ţării, în Oltenia şi Muntenia şi vă veţi bucura de colindele şi datinile Crăciunului aşa cum s-au păstrat ele în vatra satului, în fiecare regiune a României.

Devenit o tradiţie la Radio România, organizat de 25 de ani consecutiv la Sala Radio, în preajma Sfintei Sărbători a Naşterii Domnului Iisus Hristos, evenimentul îi are ca invitaţi pe: Gheorghe Turda şi Ansamblul Săpânţana – jud. Maramureş, Marcel Părău şi Grupul de colindători din Merghindeal – jud. Sibiu, Călin Brăteanu şi Grupul de colindători Boroaia – jud. Suceava, Ion Drăgan şi Grupul de colindători Gorjanca – jud. Gorj, Leontina Fărcaş şi Grupul de colindatori Muguri de tezaur – jud. Alba, Ansamblul Poieniţa – Poiana Stampei – jud. Suceava, Grupul de colindători Someşenii – jud. Cluj, Ansamblul Burnasul – jud. Teleorman, Ansamblul Cosăul – Sârbi-Budeşti – jud. Maramureş, Ansamblul Hora – jud. Mureş, Ansamblul Junii Crişului – Dieci – jud. Arad, Ansamblul Ritmuri zărăndene – Hărţăgani-Băiţa – jud. Hunedoara şi Roxana Croitoru.

Organizat de Radio România, în parteneriat cu Televiziunea Favorit, concertul va fi prezentat de solistul de muzică populară Valentin Sanfira. Prezenţa acestor formaţii tradiţionale de colindători, de datini şi obiceiuri a avut, încă de la prima ediţie, un impact deosebit asupra publicului, Sala Radio fiind neîncăpătoare pentru cei dornici să retrăiască aceste minunate clipe ale sărbătorilor de iarnă.

Concertul de Crăciun al Corului “Madrigal” este sold out

Talent, sensibilitate şi disciplină, Corul Madrigal

Duminică, 13 decembrie, la ora 18.00, Ateneul Român găzduieşte Concertul de Crăciun al Corului Naţional de Cameră Madrigal –

Marin Constantin. Dirijat de Anna Ungureanu, evenimentul care se va ţine cu casa închisă aduce în faţa publicului bucureştean atât tradiţionalele colinde de Crăciun pe care Madrigalul le interpretează de 52 de ani, cât şi piese noi, din repertoriul internaţional.

“Atunci când vorbeşti despre sărbătorile de iarnă, gândul îţi fuge la sunetul Madrigalului. Pentru noi este o confrmare a continuităţii profesionalismului corului nostru şi, mai ales, un semn al revigorării şi creşterii interesului publicului pentru spectacolele noastre. Celor care nu au apucat să cumpere bilete pentru Concertul Extraordinar de Crăciun, le promit că vom face tot posibilul ca Madrigalul să ajungă în toate casele!”, a declarat Emil Pantelimon, managerul Corului Naţional de Cameră “Madrigal – Marin Constantin”.

Corul Madrigal – Marin Constantin a început stagiunea 2015-2016 în forţă. După succesul înregistrat în deschiderea Festivalului Internaţional “George Enescu”, cu programul de muzică sacră şi profană intitulat Ars Nova şi Renaştere – de la baladele lui Guillaume Machaut la madrigalele lui Claudio Monteverdi, celebrul ansamblu coral a susţinut un concert extraordinar în Dresda, în cadrul Festivalului Internaţional Dresdner Kunsfest. Programul recitalului din impunătoarea sală Schlosskapelle a inclus muzică bizantină, psalmi şi madrigale europene. Înființat în anul 1963, de către reputatul dirijor Marin Constantin, Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin este etalonul mondial al muzicii corale camerale, cu un repertoriu îndreptat către Renaşterea europeană, creaţia bizantină şi muzica contemporană românească şi universală.

“Camerata Regală” şi Rebekka Hartmann, în concert extraordinar de colinde la Ateneul Român

Camerata Regală

Camerata Regală, ansamblu aflat sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principele Radu al României, vă invită la tradiţionalul concert de colinde. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 19 decembrie, la ora 16.00, la Ateneul Român şi face parte din Stagiunea Regală 2015-2016.

Alături de Camerata Regală se va afla solista Rebekka Hartmann, cu o evoluţie solistică impresionantă în ultimii ani, numele ei făcându-se cunoscut în unele dintre cele mai importante oraşe culturale din Europa. Rebekka Hartmann cântă la o vioară Antonio Stradivarius fabricată în 1675. Din program fac parte îndrăgite colinde naţionale şi internaţionale în orchestraţia lui Dan Dediu.

Concertul este prezentat de Marius Constantinescu.

Născută în München în 1981, Rebekka Hartmann a început să cânte la vioară când avea doar 5 ani. Şi-a continuat studiile în München cu prof. Andreas Reiner şi în Los Angeles cu prof. Alice Schoenfeld. A susţinut numeroase masterclass-uri internaţionale cu Rainer Kussmaul şi colaborări cu Josef Kroner, Christoph Schlüren şi Rony Rogoff. A câştigat numeroase premii internaţionale, incluzând Concursul Internaţional de Vioară Henri Marteau în 2005, Pacem in Terris (Bayreuth, 2004) şi Jascha Heifetz Scholarship (SUA, 2002).

Violonista Rebekka Hartmann

A susţinut concerte în China, SUA, Marea Britanie, Austria şi Elveţia, precum şi recitaluri la festivaluri importante, cu orchestre de elită precum Orchestrele Simfonice din Beijing, Bamberg, Aachen, Orchestra de Cameră Württemberg şi Orchestra de Cameră Germană.

Repertoriul său acoperă toată gama de lucrări pentru vioară, de la interpretarea barocului timpuriu până la lucrări moderne. În 2006, şi-a lansat mult aclamatul CD de debut cu interpretări solo de J.S. Bach, Paul Hindemith şi B.A. Zimmerman, la casa de înregistrări FARAO Classics. Pentru CD-ul Birth of the Violin (2011, Solo Musica), Rebekka Hartmann a primit premiul ECHO KLASSIK 2012 la categoria Performanţa Solo a anului.

Camerata Regală a fost fondată în 2009 şi se află sub patronajul Alteței Sale Regale, Principele Radu al României. Ansamblul a colaborat cu personalităţi marcante din peisajul muzical: dirijorii Jin Wang, Enrique Garcia Asensio, Cristian Mandeal, Wolfgang Doerner, Horia Andreescu, violoniştii Rony Rogoff, Alexandru Tomescu, Cristina Anghelescu, Ioana Goicea, Rebekka Hartman, sopranele Nelly Miricioiu, Irina Iordăchescu, contratenorul Florin Cezar Ouatu, pianistul Roberto Plano, flautiştii Ion Bogdan Ştefănescu, Matei Ioachimescu. Datorită nivelului artistic ridicat au avut şansa de a evolua în cadrul unor evenimente prestigioase: Festivalul Internaţional George Enescu şi Festivalul Internaţional Sergiu Celibidache. În anul 2014, la 5 ani de la înfiinţarea ansamblului, Camerata Regală a fost decorată cu medalia Regele Mihai al României pentru înaltul profesionalism cu care îşi desfăşoară activitatea concertistică.

Organizator: Asociaţia Culturală Radu Chişu.

“Oratoriul de Crăciun” de Bach, la Sala Radio

Soprana Cristina Oltean

Două dintre ansamblurile Radio România – Orchestra de Cameră Radio şi Corul Academic Radio (pregătit de Dan Mihai Goia) – sub bagheta dirijorului Cristian Brâncuşi, vă invită la Sala Radio miercuri, 16 decembrie, la ora 19.00, la un Concert de Crăciun cu totul deosebit! Atmosfera catedralelor gotice germane, în care răsună de sărbători cântece sacre, va fi recreată la Sala Radio prin interpretarea unei celebre partituri semnate de Bach: Oratoriul de Crăciun.

Conceput de marele compozitor pentru Crăciunul din 1734, Oratoriul, ce reuneşte şase părţi, evocă momentele din scripturi: Naşterea lui Iisus, Vestirea Păstorilor, Închinarea Păstorilor, Botezul Domnului, Călătoria Magilor şi Închinarea Magilor. Evenimentul se desfăşoară cu participarea artiştilor lirici: Cristina Oltean – soprană, Geanina Munteanu – alto, Tony Bardon – tenor, Cristian Hodrea – bas.

Cristian Brâncuşi este membru fondator al Orchestrei de Cameră Radio şi dirijor principal al acesteia. Din 1990, artistul a prezentat alături de ansamblu sute de concerte cu un repertoriu variat, de la lucrări preclasice la creaţie contemporană. Atras în egală măsură şi de muzica de avangardă, este deseori invitat sa dirijeze în Festivalul Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi, precum şi în cel intitulat Worldmusic Days.

Soprana Cristina Oltean a colaborat cu orchestrele filarmonice din Cluj-Napoca, Arad, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Iaşi, Târgu Mureş, dar şi cu teatre lirice ca Opera Maghiară de Stat din Cluj Napoca, Opera Naţională Română Cluj-Napoca, Opera Română Craiova. Din repertoriul său vocal-simfonic fac parte lucrări precum Carmina Burana de Carl Orff, Requiem de Gabriel Fauré, Missa în Do Major de Ludwig van Beethoven, Peer Gynt de Edvard Grieg, Missa în si minor de J.S. Bach, Requiem de W.A. Mozart ş.a.

Mezzosoprana Geanina Munteanu este absolventă a cursurilor Academiei Europene de Muzică Barocă din Ambronay (Franţa). A colaborat, în calitate de solistă a Filarmonicii „George Enescu”, cu dirijorii: Sergiu Comissiona, Jin Wang, Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Ludovic Bacs, Remus Georgescu, Alain Paris, Daisuke Soga, Marc Tardue ş.a. A participat la turnee în Japonia (cu Simfonia a IX-a de Beethoven), Germania (arii din opere), Franţa şi Belgia (Lully – rolul Melissse în Cadmuse et Hermiones).

Tenorul Tony Bardon

Solist al Operei Naţionale Române Cluj-Napoca, tenorul Tony Bardon a participat la cursurile de perfecţionare susţinute de Mariana Nicolesco (Brăila – 2006) şi Alberto Zedda, în cadrul Academiei Rossiniene din Pesaro (2010). În anul 2013 a fost aplaudat la Palatul Artelor din Budapesta cu lucrarea Rorate Coeli de Orbán György, moment urmat de interpretarea rolului titular al operei La Clemenza di Tito de Mozart, la Teatro Verdi – Trieste. În stagiunea 2014/2015 a debutat în două opere mozartiene la Teatro Regio – Torino, la Teatro Verdi – Trieste în opera Il Re Pastore (în rolul lui Alessandro), la Teatrul Naţional Sarajevo în Stabat Mater de Rossini.

Basul Cristian Hodrea

Solist al Operei Naţionale Române Cluj-Napoca, Cristian Hodrea a fost distins, în 2010, cu Premiul Special al Juriului la Concursul “Hariclea Darclée”. Din repertoriul său liric fac parte: W.A. Mozart – Don Giovanni (Leporello), Die Zauberflöte (Papageno), Le nozze di Figaro (Contele Almaviva), G. Rossini – Il barbiere di Siviglia (Bartolo), La Cenerentola (Don Magnifico), G. Donizetti – L`Elisir d`amore (Dulcamara), Don Pasquale (Don Pasquale), G. Verdi – Nabucco (Marele Preot), Un Ballo in Maschera (Samuel) etc.

Tentaţia insolitului

Irina Sârbu

Cu inflexiuni deosebit de suple, valorificate printr-o tehnică vocală de invidiat, cu pregnanţa timbrală egală în toate registrele unui glas de mare întindere, Irina Sârbu îşi seduce auditorii încă de la prima piesă, Şapte scări, prin vervă şi patos, etalând în nouă dintre cele zece secvenţe o extinsă paletă de trăiri, de la ingenuitatea tălmăcirii melodiei La cârciuma de la drum (în a cărei prelucrare apare explorat şi registrul supraacut al vocii), la nostalgia înfiorată şi puritatea cu care artista se implică în învăluitoarea baladă Unde e Târgoviştea, ajungându-se până la fervoarea şi dinamismul exploziv din intevenţiile improvizatorice scat, cuprinse în temele de tempo alert.

”Se poartă actualmente fuziunile… interferenţele… asocierile / mixajele / îngemănările între genuri şi stiluri ale artei sunetelor, raportate organic la limbajul creativ al jazz-ului, ca o concretizare a unei atotcuprinzătoare confrerii de feeling. O confrerie făcând casă bună mai curând cu sensul sintagmei World Music, decât cu termenul peiorativ de globalizare. Ca să nu mai aglutinăm doar cuvinte mari, vom spune pur şi simplu că este vorba despre o definitorie permeabilitate a jazz-ului în a absorbi, a cuceri (şi a se alia cu) noi teritorii din arealul muzicii. În această sferă a investigaţiei, un capitol important îl ocupă contextul etnojazz (ortografiat şi ethnojazz) care tinde să particularizeze şi să consacre spaţii geoculturale europene în marele concert al jazz-ului internaţional.

În chip inspirat numit generic ETHNOTIC – cvasi-neologism el însuşi semnificativ ca rezonanţă – discul de faţă poartă cu sine un aer de prospeţime, o trăsătură de accesibilitate necăutată ce îl face dintru început, de la primele sunete, foarte plăcut auzului. Firescul expresiei nu exclude însă plurivalenţa mijloacelor de exprimare utilizate adesea cu ingeniozitate. Dezinvoltura vădită de înzestrata solistă vocală şi de cei cinci versaţi instrumentişti lasă ascultătorului senzaţia de ludic, de joc exuberant, liber de oricare constrîngeri. Astfel, este suficient să suţinem ca argumentare secvenţele în care voce şi instrument împreună, evoluează la unison cu o puţin comună agilitate.

Cele zece momente interpretativ-creative iscate exclusiv pe canavaua melo-ritmurilor folclorice autohtone, se definesc fiecare în sine drept cizelate giuvaeruri sonore ale căror distinctive atuuri rămân diversitatea policromă a formulărilor, a arhitecturilor muzicale şi virtuozitatea manifestată atât în intervenţii individuale, cât şi în ansamblu. Totodată se cuvine relevat apreciabilul interplay (interacţiunea liberă a ideilor muzicale improvizate) ce îi integrează pe toţi cei şase interpreţi într-o lume de trăiri unitare; în acest sens, fluenţa depănărilor sonore pline de naturaleţe ne aminteşte involuntar de titlul volumului Măiestrie fără efort semnat de muzicianul american Kenny Werner… În procesul fuziunii cu jazz-ul, folclorul nostru intervine multiplu în discurs, de la el preluându-se elemente de melos şi textele poetice, pulsaţia ritmică, vitalitatea specifică şi chiar întruchipări timbrale reprezentate de caval şi ţambal.

Fie-mi îngăduit să punctez câteva considerente referitoare la contribuţiile marcate de interpreţi.

Coperta albumului Ethnotic

Cei mai harnici, mai inventivi parteneri ai vocalistei în prezentul album, fraţii Cazanoi dau la rându-le măsura fanteziei nedrămuite, ca şi a stăpânirii cu aplomb a tehnicii instrumentale: flautistul Cezar Cazanoi (care cântă şi la caval) se remarcă prin cunoaşterea idiomului modal, intens melismatic al folclorului românesc, totodată prin creativitatea proprie compartimentului jazz, atribute dovedite în majoritatea pieselor, dar cu deosebire în solo-urile conferite temelor Leliţă Săftiţă, Unde e Târgoviştea, Maramureş plai cu flori şi Căluşarii / Ciocârlia (inclusiv în dialogul sui generis realizat cu Irina Sârbu în finalul ultimului colaj menţionat); iar Anatol Cazanoi, virtuoz al ţambalului şi în subsidiar interpret la instrumente electronice cu claviatură, impresionează prin toate contribuţiile lui solistice, mai ales cele din piesele La cârciuma de la drum, Inimioară, inimioară şi Pe deal pe la Cornăţel.

Deopotrivă, ghitaristul Capriel Dedeian se recomandă prin activa sa participare la zestrea de fantezie improvizatorică a discului, revelatoare îndeosebi în secvenţele La cârciuma de la drum, Tonakan (piesă instrumentală inspirată din folclorul armenesc), Piatră, piatră şi Maramureş plai cu flori.

Reuşind să asigure o temelie armonico-ritmică eficientă a sonorităţilor, cei doi componenţi ai secţiei ritmice, Laurenţiu Horja la ghitară bass şi Dragoş Mihu – baterie şi percuţie (el fiind şi impresarul grupului) s-au complăcut în principal în ipostaze de fideli acompaniatori, având totuşi câteva intervenţii solistice: bass-istul în piesele Piatră, piatră şi Pe deal pe la Cornăţel, iar ritmicianul cu două interludii în piesele Unde e Târgoviştea, Tonakan şi un solo mai substanţial în tratarea temei Inimioară, inimioară.

Nu ne rămâne decât să ne „ethnotizăm” în chip temerar spre a simţi din plin pulsul real al satisfacţiei auditive”, scria criticul muzical Florian Lungu, la publicarea albumului ETHNOTIC.