Conferinţa “ Unitate si Exigenţă pentru Schengen, România 2011”

Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Fundaţia “România – Generaţia Următoare”, Clubul Român pentru Relaţii Externe, Diplomaţie şi Afaceri Europene, Liga Studenţilor Români din  Străinătate, cu sprijinul Ministerului Administraţiei si Internelor, au organizat astăzi, 20 mai, conferinţa “Unitate şi Exigenţă pentru Schengen, România 2011”.

La conferinţă au participat reprezentanţi ai instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul aderării la spaţiul Schengen, membri ai societăţii civile, ai mediului de afaceri, precum şi ai ambasadelor statelor membre Schengen şi ai Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.

Conferinţa a avut ca obiectiv principal transmiterea unui mesaj consistent de sprijin din partea societăţii civile pentru aderarea României la spaţiul Schengen.

În deschiderea evenimentului, consilierul prezidenţial Leonard Orban a subliniat că ideea unei astfel de conferinţe este extrem de utilă şi binevenită, în contextul în care implicarea societăţii civile în acest proces este necesar. „Efortul de a promova în rândul societăţii civile şi de a explica mai bine beneficiile extinderii spaţiului Schengen prin aderarea României şi a Bulgariei este foarte necesar, mai ales în contextul actual dificil, datorat punerii sub semnul întrebării a liberei circulaţii în spaţiul Schengen”, a afirmat consilierul Leonard Orban.

 „Trebuie să subliniem că aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen va reprezenta un câştig reciproc – atât pentru aceste două state, cât şi pentru întreaga Uniune. Pe de o parte este vorba despre continuarea procesului de integrare europeană a noastră şi a Bulgariei, pe de altă parte noi îl vedem ca pe un proces de consolidare a spaţiului Schengen, spaţiul Schengen fiind una dintre principalele realizări ale Uniunii”, a continuat oficialul Administraţiei Prezidenţiale.

Consilierul prezidenţial a făcut o trecere în revistă sintetică a stadiului procesului de aderare al României şi Bulgariei şi a etapelor care urmează în perioada următoare. În acest sens, Leonard Orban şi-a manifestat optimismul în ceea ce priveşte rezultatul votului consultativ al Parlamentului European, generat de votul pozitiv din comisia LIBE în favoarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

În ceea ce priveşte reformarea guvernanţei spaţiului Schengen, Leonard Orban a evidenţiat că aceasta nu trebuie să se facă nu prin reinstituirea controalelor la frontieră, ci prin îmbunătăţirea guvernanţei, prin consolidarea frontierei externe a UE şi, prin identificarea unor mecanisme dure pentru a determina statele membre ale spaţiului Schengen să îşi îndeplinească obligaţiile pe care le au în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii. „S-a ajuns în momentul de faţă la o situaţie paradoxală: din punct de vedere tehnic, statele candidate, România şi Bulgaria, sunt mai bine pregătite din punct de vedere tehnic decât unele dintre statele membre ale spaţiului Schengen”, a declarat consilierul prezidenţial.

„Autorităţile române sunt determinate să continua eforturile, atât tehnice, cât şi politice, astfel încât să se identifice o soluţie care să permită aderarea cât mai rapidă a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen”, a declarat în încheierea intervenţiei sale consilierul prezidenţial.

Evidenţiind cadrul mai larg în care au loc discuţiile, la nivel european, cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen şi provocările apărute în acest context, secretarul de stat al MAE Anton Niculescu a trecut în revistă argumentele faptice în favoarea României. „Din punct de vedere tehnic, România îndeplineşte toate criteriile şi şi-a atins obiectivele stabilite cu statele membre.  Ne comportăm deja ca un stat membru – nu numai din perspectiva călătoriilor, având în vedere că putem ajunge de la Sulina la Lisabona numai cu buletinul, dar este vorba, în aceeaşi măsură, de securizarea frontierelor externe. Ca şi statele membre Schengen, frontiera României este sigură şi securizată la nivelul standardelor impuse”, a declarat secretarul de stat Anton Niculescu .

În acest context, oficialul MAE a subliniat că România are o participare constantă la operaţiunile FRONTEX, precum operaţiunea RABIT de la frontiera dintre Grecia şi Turcia, iar expertiza şi eforturile României sunt recunoscute la nivelul UE. „Suntem angajaţi în combaterea imigraţiei ilegale şi participăm activ şi constructiv la dezbaterile la nivel comunitar  privind Sistemul European de Azil. Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte politica de liberalizare a vizelor”, a arătat acesta. O expertiză semnificativă a fost acumulată de România şi la nivelul Centrului SECI din Bucureşti, demonstrând statelor membre că ţara noastră este un partener credibil şi serios.

De asemenea, secretarul de stat al MAE a atras atenţia asupra impactului pe care societatea civilă îl poate avea în susţinerea acestui deziderat naţional. „Societatea civilă poate juca un rol important în promovarea obiectivului de aderare a României la spaţiul Schengen prin susţinere publică şi vocală, inclusiv pe lângă membrii Parlamentului European sau prin intermediul colegilor, partenerilor de afaceri şi think-tank-urilor din celelalte state membre. Cetăţenii români în calitate de cetăţeni europeni au dreptul şi chiar datoria de a se exprima pe temele importante din agenda europeană”, a conchis secretarul de stat Anton Niculescu .

Florin Şaghi, director în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, a subliniat, la rândul său, că dezbaterea vine într-un moment în care există o foarte mare nevoie de acţiuni concertate în privinţa aderării la spaţiul Schengen. „În ceea ce priveşte pregătirea noastră din punct de vedere tehnic, sunt foarte mândru de modul în care ministerele care au contribuit la tot acest proces şi de maniera foarte serioasă în care s-au preocupat pentru a îndeplini toate criteriile impuse.”, a declarat directorul Florin Şaghi.

„Avem argumente pentru a fi mai vocali şi pentru a ni se accepta demersurile prin care dorim ca aderarea la Schengen să nu fie legată de alte chestiuni, cum ar fi Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul Justiţiei”, a adăugat oficialul MAI, evidenţiind că România îşi menţine cu fermitate ca obiectiv luarea unei decizii, la nivel european, cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen în cursul anului 201.

La rândul lor, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale prezenţi au mulţumit MAE pentru eforturile de a contura un parteneriat public-privat, apreciind că sinergia între acţiunile instituţiilor publice, ale ONG-urilor şi ale think-tank-urilor este necesară  pentru a susţine într-un mod cât mai echitabil demersurile României pe ansamblu.

Conferinţa a fost structurată pe două sesiuni tematice: „România – pregătită pentru spaţiul Schengen” şi „Societatea civilă – vector de sprijin pentru aderarea la spaţiul Schengen”. În cea de a doua parte a  evenimentului a avut loc o dezbatere interactivă pe acest subiect.

Organizarea acestei conferinţe face parte din eforturile constante ale Ministerului Afacerilor Externe de promova aderarea României la spaţiul Schengen şi de a asigura o bună informare a publicului  intern şi extern asupra acestui subiect.
În cadrul conferinţei a rulat un film documentar de informare privind aderarea României la spaţiul Schengen. Materialele de informare sunt disponibile şi pe site-ul MAE, secţiunea dedicată aderării României la Spaţiul Schengen