Congresul Internaţional „Curiozitate şi Cenzură în Epoca Modernă”

CEESSGA își propune înțelegerea complexității omului renascentist și baroc din spațiul iberic printr-o abordare interdisciplinară.

Congresul Internaţional „Curiozitate şi Cenzură în Epoca Modernă”

CEESSGA își propune înțelegerea complexității omului renascentist și baroc din spațiul iberic printr-o abordare interdisciplinară.

Universitatea din Bucuresti, prin Grupul de cercetare Central and Eastern European Seminar of the Spanish Golden Age (CEESSGA), creat sub egida Universității din București și a Academiei Române, organizează în aceste zile, în colaborare cu Ambasada Spaniei în România, Institutul Cervantes din București și Asociația de Studii Iberoamericane din România, Congresul Internaţional Curiozitate și Cenzură în Epoca Modernă.

Grupul de cercetare Central and Eastern European Seminar of the Spanish Golden Age (CEESSGA) se naște din dorința de a grupa cât mai mulți dintre cercetătorii din Europa Centrală și de Est care își dedică activitatea Secolului de Aur spaniol, iar „lansarea la apă” a grupului are loc cu ocazia acestui Congres Internațional.

CEESSGA își propune înțelegerea complexității omului renascentist și baroc din spațiul iberic printr-o abordare interdisciplinară. Ca urmare, se adresează cercetătorilor din domeniul istoriei, teoriei poetice, istoriei literaturii, filosofiei, teologiei, istoriei artei, studiilor culturale, istoriei mentalităților și istoriei ideilor. Prin crearea unui spațiu amplu de dezbatere internațională și pluridisciplinară, CEESSGA dorește să crească vizibilitatea hispaniștilor din Europa Centrală și de Est și să materializeze rezultatele prin organizarea periodică de conferințe și congrese internaționale, precum și prin publicarea unei serii de volume monografice coordonate de importanți specialiști în domeniu.

Tema propusă pentru primul congress CEESSGA pornește de la realitatea istorică, politică, culturală și artistică a Secolului de Aur spaniol, luând în considerare atât perspectiva moralizatoare a producției intelectuale, cât și pe cea transgresivă în dinamica sa interpretativă și evaluativă. Reprimarea cărților răzvrătite, licite ori ilicite, ereziile, ipocrizia socială și voluptatea condamnărilor, blasfemia, frica de Inchiziție, aspirația către cunoaștere, industria tiparului care își însușeşte cenzura, în timp ce simultan hrănește curiozitatea și nevoia de studiu care erau percepute ca vicii ori abateri de la credință și, în același timp, drept motoare ale progresului și științei, Indexul cărților interzise în continuă extensie, dar cu o eficacitate din ce în ce mai scăzută, toate la un loc contribuie la trasarea liniilor generale și a detaliilor fine, precum și la conturarea nuanțelor variate din tabloul unui spațiu și al unui timp în care cititori de toate felurile, cenzori și curioși, se confruntă, comunică și țes legăturile strânse dintre doctrină și imaginație în fascinanta lume din care avea să se nască modernitatea.

Congresul Curiozitate și Cenzură în Epoca Modernă se bucură de prezența unor personalități de seamă ale hispanisticii, cum sunt Prof. Dr. María José Vega Ramos de la Universitatea Autonomă din Barcelona, Director al Grupului de Cercetare Seminarul de Poetică Europeană a Renașterii, care va vorbi despre politica de „purificare” a cărților dusă de Monarhia Spaniolă în secolul al XVI-lea, Prof. Dr. Antonio Sánchez Jiménez de la Universitatea din Neuchâtel, specialist în Teoria Poetică a Renașterii spaniole, care va prezenta felul în care a fost influențată de cenzură opera marelui scriitor spaniol Lope de Vega, și Prof. Dr. Jasna Stojanovič de la Universitatea din Belgrad, cervantistă recunoscută, care va analiza elementele barocului spaniol din literatură și cultura sârbă.

În afara intervențiilor plenare, la congres participă de asemenea oaspeți străini de la universitățile Juan Carlos din Madrid, Castilla La Mancha, Basel, Ca’ Foscari din Veneția, Rovira i Virgili, Navarra, Salamanca, Zaragoza, Valencia, Valladolid, Vilnius, Varșovia, Wroclaw, precum și de la universitățile Adolfo Ibáñez din Chile și Autónoma, Zacatecas și Veracruzana din Mexic.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.