Consens în SUA împotriva Curții Penale Internaționale

Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, va depune jurământul abia pe 20 ianuarie 2025, dar anturajul său ia în considerare deja măsuri punitive împotriva Curţii Penale Internaţionale (CPI) de la Haga după emiterea de mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a fostului ministru al apărării Yoav Gallant, au transmis vineri posturile de televiziune israeliene Kan şi i24News.

Sancţiunile luate în considerare ar putea viza diferiţii actori implicaţi în emiterea mandatelor de arestare.

Responsabili americani au anunţat că este examinată „posibilitatea de a impune sancţiuni personale nu numai împotriva procurorului general al CPI sau împotriva instanţei, ci şi a tuturor judecătorilor care au emis mandatul” de arestare. Unii dintre aceştia consideră că sancţiunile ar trebui extinse şi asupra membrilor familiilor funcţionarilor CPI.

În cadrul Partidului Republican, precum şi în rândul senatorilor democraţi, există un consens că CPI ar trebui sancţionată. Consilierul desemnat de Trump pentru securitate naţională, Mark Wall, a precizat că, „în ianuarie, vor fi luate măsuri împotriva Curţii” Penale Internaţionale.

Media citate menţionează că Statele Unite nu recunosc autoritatea CPI.

Având în vedere consensul american, întrebarea nu mai este dacă se vor lua măsuri împotriva CPI, ci care vor fi acestea, notează i24News.

Preşedintele american în exerciţiu Joe Biden a calificat joi drept ”scandaloase” mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internaţională pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu şi al fostului ministru al apărării Yoav Gallant şi a promis că SUA vor sta alături de Israel în faţa ameninţărilor la adresa securităţii sale, potrivit AFP.