Convoiul (43)

În acest spațiu, puteți citi fragmente din opera lui Gheorghe Schwartz „Convoiul“ apărută la Editura Junimea din Iași în 2024. 

Stau singur în holul hotelului. Afară plouă în continuare. Nu am nicio idee cum să procedez mai departe. Din lift coboară un bărbat în vârstă purtând haine de Convoi. Probabil că a ieșit din trupul șarpelui pentru a-și petrece ultimii ani în sânul familiei. Se duce la ușa de la intrare, o deschide, stă câteva clipe afară, revine în clădire și rămâne în picioare. Fiind aproape de ușă, aceasta se deschide iarăși. De afară intră stropi de ploaie. Trebuie să se dea mai la o parte pentru ca ușa să se închidă. N-are rost să-l acostez. Motivul ieșirii lui din Convoi mi se pare că l-am depistat corect. Și, într-adevăr, după puțină vreme apare o pereche mai tânără, stau de vorbă, nu se îmbrățișează, însă pleacă împreună. Este a doua oară când asist la asemenea reîntâlniri. Care nu par chiar fericite. Nu am sesizat nici măcar o urmă a unei revederi îndelung așteptate.

Stau singur în hol. Afară s-a întunecat, ar trebui să urc în camera mea, în camera 827, mai am câte ceva de mâncare prin sacoșă. Nu mi-e foame, ploaia îmi închide ochii. Mi se pare suspectă puțina mișcare în holul și la recepția unui hotel atât de mare. În tot acest timp, s-au ocupat doar două nișe cu câte un grup care stă de vorbă și bea bere. Nu sunt „de-ai noștri”, după cum sunt îmbrăcați. Mai târziu, vine și jandarmul postconvoi care m-a însoțit și pe mine aici. Aduce cu el nu un ieșit din coloană, ci doi. Li se fac formalitățile la recepție și dispar toți trei în liftul care se oprește la etajul 5. Jandarmul postcovid reapare, mă salută discret în trecere și dispare în ploaie.

Deci, mă consideră deja „de-ai lor” și asta se vede că pretinde discreție.

Mai am trei cupoane de cazare, trei zile și trei nopți în care am adăpost și micul dejun asigurate. După aceea? „Gândurile anticipative vizând o situație oricât de probabilă, nu pot prevedea întotdeauna viitorul!” Da, dar n-am cum să nu mă gândesc la cele ce mă așteaptă după cele trei zile. Îmi aduc aminte de suspiciunile celor doi feroviari în legătură cu mine și cu răufăcătorii care îi jefuiesc pe cei ce poartă hainele primite în Convoi. Că suspiciunile acelea sunt reale mi-a demonstrat-o „incidentul test” din dimineața când au înscenat să fiu chiar eu atacat pe stradă. Nu pot să-mi dau seama de ce hainele acelea sunt atât de dorite de răufăcători. Scot cartea de vizită și mă interesez. Răspunsul vine prompt, dar într-o tonalitate joasă. Trebuie să duc cartea de vizită la ureche ca să aud ce-mi transmite. „Hainele provenite din Convoi sunt tentante nu numai pentru calitatea lor, ci, în primul rând, pentru a fi folosite de grupuri agresive împotriva unor cetățeni nevinovați. Dându-se jandarmi postconvoi, bandiții «arestează» pe cine vor, le iau bunurile și îi abandonează în locuri dosnice. Sau chiar îi omoară.” Așa, deci! „Însă nu e numai atât, continuă mesajul, societatea trece acum printr-un proces într-atât de nou, încât transformările nu au loc fără dușmanii noii orânduiri. Stârnind panică în hainele jandarmilor postconvoi, nu toată populația este convinsă că tâlharii bine organizați nu fac cu adevărat parte chiar dintre oamenii legii. În felul acesta, însăși legea este pusă sub semnul întrebării”. Pun cartea de vizită înapoi în buzunar, dar o mai scot o dată: „Cum își dau seama adevărații jandarmi postconvoi, când se intersectează între ei, cine este adevărat om al legii și cine este uzurpator?” „Asta este o problemă cu adevărat complicată, dar, spre mândria noastră a fost rezolvată. Când va veni vremea, vei fi informat. Până atunci, sfatul nostru este să fii cu băgare de seamă și să nu accepți nicio invitație din partea unor indivizi îmbrăcați ca tine, dar pe care nu-i cunoști!”

„O să fiu informat când va veni vremea!” Adică nu sunt încă de-i lor, sunt încă „în probe”. Îmi vine foarte greu să mă obișnuiesc cu gândul că trec printr-un proces de racolare. Și asta fără să fi făcut niciun semn că aș vrea să devin unul dintre ei. În mine se mai află repulsia față de serviciile secrete atotputernice în trecut și, iată, și în prezent. Teama pe care o răspândesc ele în rândurile populației nu este nici pe departe contracarată de utilitatea lor pentru apărarea statului de drept. Dar dacă ți-ai alege un alt stat de drept? Nici ceea ce mi s-a spus, că democrația se bazează pe doi piloni, pe servicii și pe bănci, nu-mi înlătură această veche teamă intrată în subconștient. Prea multe samavolnicii au făcut întotdeauna serviciile în numele unei orânduiri în care ai nimerit să trăiești. Iar băncile le-am perceput întotdeauna doar drept instituții ale marii cămătării legale. Nu, nu sunt deloc încântat că am fost racolat, chiar dacă aceasta s-a întâmplat fără să-mi dau consimțământul. Dar nici nu am refuzat. Da, nici nu am refuzat! Convins că fac un lucru util, continui să-mi bat capul cum să îndeplinesc misiunea primită. Argumentul că fără protejarea legilor, lumea ar cădea în anarhie, în haos, m-a convins. (Acum mi-a devenit limpede că fac ceea ce mi s-a cerut, că încerc să îndeplinesc o sarcină. Pe care nu numai că mi-am asumat-o, ci chiar mă străduiesc s-o duc cu bine la capăt, fiind convins că rezultatul aflat va ajuta sistemul, dar și pe mine! Vechea repulsie față de servicii n-a dispărut, dar încerc să mă conving că nu e nimic malefic în acceptarea de a afla de ce părăsesc unii viața fără griji din Convoi, în schimbul unui trai cu atâta nesiguranță și greutăți zilnice. Și chiar în vreme ce, în paralel, mă frământ cu asemenea gânduri, doresc sincer să pot răspunde la motivul ieșirii din trupul șarpelui.)

Urc în camera 827, pe masă găsesc două mere, mușc din unul și scot cartea de vizită. Întreb de ce nu a fost întrebat fiecare dintre cei ce au părăsit Convoiul de ce a făcut-o. Înregistrând toate răspunsurile, acestea ar fi putut fi comparate, prelucrate statistic și cele mai multe asemănătoare ar fi dat o tendință semnificativă. Mi se răspunde că lucrul acesta a fost realizat, mi se amintește că și eu am fost interogat în biroul de la gară de ce am ales să părăsesc trupul șarpelui. Bine, spun, dacă există o sinteză a acestor date, aș dori să am și eu acces la ea. Răspuns: nu există doar o sinteză în memoria computerelor, există chiar mai multe, în funcție de tipul prelucrării lor. Există date suficiente și în legătură cu motivațiile celor mulți, motivațiile celor ce continuă marșul. Răspunsul meu: eu nu țin minte să mă fi întrebat cineva așa ceva. Răspunsul lor: n-ai fost întrebat, dar s-au luat în considerare gândurile tale de atunci. Și nu numai gândurile tale, ci și gândurile tuturor camarazilor tăi! Dacă adăugăm la aceasta programul de calculator care analizează evoluția acestor gânduri prin prisma nivelului de mulțumire, de acceptanță și eventuala progresie a îndoielilor, doar computerele cele mai performante pot face față unui volum atât de mare de informații. Informații pe care le stochează, le sortează și la prelucrează emițând tendințe generale și tendințe la nivelul fiecărui individ în parte. Bibliorafturile conținând stickurile cu informații despre mii de subiecți nu sunt doar în arhiva pe care ai traversat-o în drum spre salonul 827, mai sunt multe asemenea arhive privind alte categorii de subiecți. Întreb: Dacă există o supraveghere atât de riguroasă și de profesionistă, de ce mai este nevoie ca eu, singur și fără facilități tehnice, să caut răspunsul la întrebarea pusă? Răspuns: Nu ești singurul având această misiune.

Pe lângă faptul că acest răspuns nu este cu adevărat un răspuns, mi se confirmă că execut o misiune!

Stau la geam și molfăi un sendvici vechi. Strada și-a schimbat din nou arhitectura. Câteva mașini traversează ploaia mocănească.

Mă culc. Sting lumina, dar nu reușesc să adorm. Îndoielile mele se interferează cu întrebările despre cum să continui în încercarea de a afla dacă teoria mea în legătură cu ieșirile din Convoi este validă. Sau dacă este singura explicație. Nu izbutesc să-mi răspund mulțumitor la niciuna dintre aceste întrebări.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.