Creatori care au creionat o lume nouă la Bucharest International Film Dance Festival 

30 de scurtmetraje internaţionale şi româneşti au fost selectate în competiţiile Bucharest International Film Dance Festival. „Filmul de dans se dezvoltă între ceva de dincolo de definiţie şi, probabil, în câţiva ani va deveni o normalitate în peisajul artistic”, afirma coregrafa Simona Deaconescu, adăugând: „M-au interesat două aspecte: calitatea propunerii şi potenţialul inovator. Anul acesta am avut şi o colaborare inedită cu Centrul Naţional al Dansului, prin prezentarea unei secţiuni speciale cu filme de dans de arhivă”.

Midnight Specials, o selecție de filme românești de arhivă, și A Museum (Theatre), expoziție participativă creată de regizoarea Clyde Chabot și compania La Communauté Inavouable, au făcut parte din programul celei de-a patra ediții a BIDFF, care a avut loc între 6 și 9 septembrie.

În Anul Centenarului, festivalul a pus în valoare felul în care societatea a reacționat la schimbare în ultimii 100 de ani, prin dans și film. Ediția de anul acesta a fost dedicată [re]contextualizării și [re]gândirii unor principii care ne guvernează viața, prin prezentarea unor manifestări artistice în care trecutul este văzut prin filtre diferite.

În prima zi de festival BIDFF a propus un itinerariu inedit în timpuri și spații coregrafice creative, care oferă o imagine dinamică a avangardei dansului și filmului românesc prin proiecția Midnight Specials O selecție de filme românești de arhivă,  un program curatoriat în parteneriat cu Centrul Național al Dansului București, The Resource Cube#Mediateca și Arhiva CNDB. Selecția de 8 lucrări cinematografice și de televiziune, produse între 1926 și 1971, a fost proiectată la Centrul Național al Dansului din București.

Contextul în care aceste filme au fost realizate vorbește despre modul în care dansul românesc s-a dezvoltat de la stadiul de „divertisment coregrafic” la cel de eveniment artistic de sine stătător.

Primul dintre cele opt filme prezentate a fost un fragment de două minute în care coregrafa Lizica Codreanu a interpretat dansul de avangardă în filmul francez Le P’tit Parigot (1926), purtând o ținută nonconformistă, semnată de Sonia Delaunay. Divertisment de dansuri (1934) a prezentat-o pe Leria Niki-Cucu, caracterizată de presa perioadei interbelice drept o „maestră a dansului”.

În anii 1960, Studioul Sahia – în principal, secția de documentar artistic – oferea artiștilor posibilitatea de a experimenta metode de creație, într-o perioadă în care exista cenzura. Între 1964 și 1971, regizorul Mirel Ilieșiu a colaborat intens cu coregrafa Miriam Răducanu, Sergiu Nicolaescu a realizat un eseu experimental cu dansatori și parașutiști, iar Gigi Căciuleanu se afirma ca unul dintre cei mai creativi dansatori ai epocii.

Bazată pe celebra piesă de teatru Hamletmachine a lui Heiner Müller, expoziția participativă A Museum (Theatre), creată de regizoarea Clyde Chabot și Compania „La Communauté Inavouable”, ne-a purtat printr-un atlas al visului comunismului și al colapsului său. Instalația aflată la granița dintre teatru și arta vizuală a încurajat spectatorii să își dezvăluie generozitatea și sensibilitatea.

Prezentată în numeroase țări, A Museum (Theatre) a făcut o analiză artistică a istoriei comunismului în România, dar mai ales a formelor de rezistență umană. Alături de doi performeri ai colectivului Tangaj Dance (Denis Bolborea și Alexandra Bălășoiu), Clyde Chabot a dezvoltat la București un act performativ în care textul, mișcarea și prelucrarea digitală a sunetului s-au împletit.

Manifestarea, cuprinsă în Sezonul România – Franța 2019, a fost prezentată în festival la DESCHIS Atelier, pe 8 și 9 septembrie.

În cadrul BIDFF a fost proiectat și lungmetrajul de ficțiune 3D My Life Rehearsed in One Leg (2018, România), regizat de Bogdan Mustață, cu aportul coregrafei Iulia Weiss.

Documentarul fantezist Hail the New Puritan (1987, Marea Britanie), de Charles Atlas, s-a alăturat peliculelor programate să ruleze în festival. Lungmetrajul simulează o zi din viața celebrului dansator britanic Michael Clark și este o evocare a decadenței subculturii post-punk din Londra anilor 1980. Filmul a fost prezentat, la Cinema „Elvire Popesco”, de artista, scriitoarea și conferențiarul Claudia Kappenberg.

Cea de-a patra ediție a Bucharest International Dance Film Festival s-a încheiat, duminică seară, iar cel mai bun film a fost desemnat Night Dancing, coproducție Marea Britanie – România, regizată de Barney Cokeliss.

Juriul alcătuit din Helena Jonsdottir (Islanda, coregrafă şi regizoare de film), Gabor Pinter (Ungaria, selecţioner şi director de festival) şi Adrien Ouaki (Franţa, regizor şi coregraf, câştigătorul BIDFF 2017) și publicul au desemnat, în total, șașe câștigători.

Scurtmetrajul din 2016 al lui Barney Cokeliss, ce beneficiază de o coregrafie semnată de Louise Tanoto, Jacob Ingram-Dodd și Jason Thorpe, este „ca un vis”, potrivit motivației juriului.

„Barney Cokeliss a reușit să creeze o poveste de viață cu mai multe straturi de citire, cu care publicul a putut să empatizeze. Filmul ne-a făcut să ne întrebăm dacă dansul ne poate transforma viața, dacă ar trebui să facă parte din rutina noastră zilnică, la orice oră și la orice vârstă. Nu am simțit când Night Dancing a început și s-a terminat, a fost ca un vis, care ne-a lăsat cu gânduri, emoții și întrebări”, a fost argumentul juriului legat de pelicula premiată cu 1.000 de euro.

Cei trei jurați au acordat o Mențiune Specială în cadrul competitiției internaționale. Ea a revenit scurtmetrajului Through the Supermarket in Five Easy Pieces (2017, Finlanda), de Anna-Maria Joakimsdottir-Hutri.

Cu o coregrafie semnată de Maria Saivosalmi și Andrius Katinas, scurtmetrajul a fost premiat „pentru maniera organică de a îmbina situația dramatică și mișcarea, filmul având o cursivitate aparte, susținută și de un sound design de excepție”.

La categoria Inovație, câștigătorul premiului de 500 de euro a fost Bookanima: Dance (2018, Coreea de Sud), de Shon Kim.

Scurtmetrajul este „o animație din Coreea de Sud care propune o abordare ingenioasă în ceea ce privește folosirea arhivelor de dans. Shon Kim ne sugerează că, dacă putem învăța totul din cărți, de ce nu am putea învăța și dansul?”.

Premiul pentru Cel mai bun film românesc, în valoare de 1.000 de euro, oferit de Institutul Cultural Român, a revenit scurtmetrajului States Uprooted (2018, România – SUA), realizat de regizoarea Ioana Țurcan, care a fost recompensată cu acest trofeu „pentru cea mai bună punere într-o ecuație cinematografică a unei idei. Filmul său transmite un mesaj clar despre situația în care se află societatea de astăzi”.

Și la această categorie a fost acordată o Mențiune Specială. Ea a revenit peliculei Dépaysement (2018, România), de Corina Hinkov, cu o coregrafie semnată de Maria-Luiza Dimulescu și Simona Dabija.

„Membrii juriului au văzut un potențial enorm într-o echipă foarte tânără pe care doresc să o încurajeze să dezvolte mai multe proiecte în această formulă”.

De cealaltă parte, Premiul Publicului a fost câștigat de A Flood Remains (2017, Olanda), de Emma Evelein.

Anul acesta, BIDFF a organizat Stories in Movement, un atelier intensiv dedicat dezvoltării filmelor de dans. La finalul atelierului, 8 dintre cele 10 proiecte participante au fost prezentate în cadrul unei sesiuni de pitching.

Premiul pentru Cel mai bun pitch a mers către Eva Urbanova, coregrafă din Slovacia, pentru proiectul 4+1 Dances. Premiul în valoare de 700 de euro a fost acordat de Institutul Cultural Român.

Bucharest International Dance Film Festival, timp de patru zile, a propus filme şi performance-uri în premieră în România, expoziții și masterclass-uri.

Reamintim că tema ediţiei de anul acesta a singurului festival de gen din România a fost [re]tracing – urmele pe care timpul le-a lăsat în vieţile oamenilor şi ale comunităţilor din care fac parte.

Bucharest International Dance Film Festival 2018 este un proiect al Asociaţiei Tangaj Dance, finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, realizat cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Institutului Cultural Român, Consulatului Onorific al Republicii Islanda la Bucureşti, British Council, Institutului Balassi şi 4 Proof Film.