Fără veto. Cum vrea Bruxellesul să schimbe regulile UE

UE are o piață unică de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht. Există și o monedă unică pe care membrii au obligația să o adopte. Însă UE nu are o piață unică de capital și nu are o uniune bancară. Iar pierderile datorate barierelor interne de pe această ”piață unică” (TVA diferit, reguli fiscale diferire, reguli de recunoaștere a calificărilor, etichetare, tarifare) echivalează cu tarife de 45% pentru bunuri si 110% pentru servicii – cel mai important domeniu al economiei in UE. Datele au fost oferite de Mario Draghi, pentru Financial Times, in 2025.

Bruxellesul pregătește renunțarea la vetoul național

Însă Comisia Europeană pregătește terenul legal pentru eliminarea regulii unanimității în deciziile de politică externă, apărare și extindere a UE.

Doar două treimi din țările membri vor avea un comisar la Bruxelles, prin rotație.

Pragul majorității calificate ar fi cel mai mic dintre cele două praguri existente acum, și anume 15 state reprezentând două treimi din populația UE. Acest vot s-ar aplica în apărare, securitate (unde acum este necesară unanimitatea), taxe, drepturile omului.

Reformele ar putea fi adoptate fără modificarea tratatelor

Aceste modificări fundamentale în funcționarea UE pot intra în vigoare fără vreo modificare a tratatelor. Ele sunt prezentate ca măsuri necesare pentru a permite funcționarea UE în contextul aderării a noi membri. În pozițiile cele mai bune se află acum Muntenegru și Albania. Negocierile de aderare ale acestor state se fac la nivel interguvernamental, iar tratatele lor de aderare trebuie aprobate în parlamentele naționale. La pachet, vor veni și aceste modificări de funcționare a UE.

Toate cele de mai sus sunt detalii din doua documente ale Comisiei Europene văzute de Rapporteur (noua identitate a site-ului Euractiv).

Von der Leyen: „Trebuie să folosim impulsul de acum”

Imediat după anunțarea înfrângerii partidului lui Viktor Orban la alegerile din Ungaria, președinta Comisiei Europene a declarat că renunțarea la unanimitate in materie de politică externă ”este o modalitate importantă de a evita blocajele sistematice, așa cum am văzut in trecut. Si ar trebui sa folosim impulsul de acum pentru a avansa pe aceasta cale”.

Pe 30 septembrie, Ursula von der Leyen va prezenta la ce va duce „impuslul” din aprilie. Potrivit Rapporteur, președinta Comisiei va prezenta reformele propuse de Bruxelles pentru a pregăti UE pentru aderarea unor noi membri. Printre acestea se numără cele referitoare la renunțarea la vetoul național.

Doar două treimi dintre state ar urma să aibă un comisar

În ce privește numărul de comisari europeni, UE este pe cale să revină la litera Tratatului de la Lisabona, din 2009, care prevede ca doar două treimi din statele membre să trimită câte un comisar, prin rotație. Referendumul din 2008 din Irlanda, încheiat cu respingerea Tratatului de la Lisabona, a dus la o modificare a acestei reguli, care ar fi trebuit să dureze doar până în 2014.

Instrumentul pentru schimbarea regulilor de vot

Schimbarea majoră ar fi renunțarea la vetoul național. „Consensul consolidează asumarea politică și legitimitatea democratică. Cu toate acestea, poate, de asemenea, să întârzie – sau chiar să împiedice – luarea unor decizii în timp util în domeniile în care Uniunea trebuie cel mai mult să acționeze”, se arata in documentele citate de Rapporteur. Pentru a reduce din rezistența pe care ar putea-o opune statele mai mici din UE, proiectul prevede o „frână de urgență” pe care un guvern ar putea-o activa dacă consideră că sunt amenințate „interesele naționale vitale”.

„Pe măsură ce Uniunea se extinde, riscul ca deciziile să fie întârziate sau blocate va crește inevitabil”, se arată în documentul intern. În acest scop, Comisia va „stabili un program de lucru pentru utilizarea clauzelor-pasarelă”, arata documentele menționate. Clauzele-pasarelă sunt prevederi din tratatele UE care permit modificarea permanentă a regulilor de vot în anumite domenii de politică, prin trecerea de la unanimitate – situație în care toate țările își pot exercita dreptul de veto – la votul cu majoritate calificată.

Cum să fie eliminată opoziția esticilor

La Bruxelles se lucrează din greu pe teoria jocurilor. Potrivit Carnegie Europe, au fost și sunt studiate variante pentru noul vot de majoritate calificată. Unul dintre obiective este ca varianta ce va fi prezentată spre aprobare să nu permită apariția unui pol estic al UE care să aibă minoritate de blocaj. Acest pol estic se poate constitui în cazul in care Ucraina va adera la UE și își va uni puterile de vot cu cele ale Poloniei și ale statelor central-europene foste socialiste. Formula spre care se înclină este ca majoritatea să fie reprezentata de 60% din statele membre ce reprezintă 60% din populație. Un grup de lucru franco-german susține varianta cu 55% din țări reprezentând 60% din populație.

Tot în încercările de centralizarea puterii la Bruxelles și de reducere na blocajelor in UE se înscrie și proiectul Consiliului European de Securitate, anuntaț de von der Leyen în recentul discurs despre starea UE. În variantele circulate până acum, acest Consiliu de Securitate, ar avea reprezentanți ai statelor puternice din UE, prin rotație, dar și reprezentanți din Marea Britanie, care ar putea influența astfel decizii în Uniunea pe care au părăsit-o după referendumul din urmă cu un deceniu.

Noii membri UE ar putea intra într-o „perioadă de probă” de zece ani

Un alt capitol major al reformelor pe care le propune von der Leyen, potrivit Rapporteur, privește noile state membre. Romania si Bulgaria au aderat la UE, in 2007, sub Mecanismul de Cooperare si Verificare. A fost un sistem de monitorizare a progreselor în lupta cu corupția, crima organizată și în reforma justiției care a modelat prioritățile politice ale guvernelor celor două state mai bine de un deceniu. Stegulețele galbene și roșii din rapoartele MCV au reprezentat jaloane mai importante decât cele ale agențiilor de rating. MCV putea duce până la nerecunoașterea deciziilor justiției din cele două țări, ceea ce ar fi redus drastic investițiile. Însă nu prevedea retragerea dreptului de vot în UE sau înghețarea fondurilor europene, cum avea să se întâmple ulterior prin mecanismul de condiționalitate privind statul de drept (adoptat in 2020 si aplicat din 2021).

Noile state membre UE: drept de vot și fonduri sub condiții

Acum, Comisia Europeană vine cu reguli care pot ajunge să instituie statutul de membru de mâna a doua al UE. Potrivit documentelor văzute de Rapporteur, noile state membre ar urma să aibă o „perioadă de probă” de 10 ani. În acest interval, UE le va putea retrage dreptul de vot si le va putea îngheța fondurile.

Noii membri vor trebui sa semneze un ”angajament temporar” de a nu bloca decizii convenite intre restul membrilor UE. Garanțiile temporare standard aplicabile la aderarea la principalele domenii de politică ale UE, de la justiție și afaceri interne până la agricultură, ar fi menținute si ele.

Noii membri ar urma să fie supuși unei „garanții financiare” cu aplicare limitată în timp, care ar permite Comisiei să sancționeze noile state membre în cazul în care acestea regresează în ceea ce privește standardele democratice și judiciare.

Aderarea la Parchetul European ar deveni obligatorie

Noile state membre ar urma să fie obligate să adere la Parchetul European (EPPO) – instituția care investighează fraudele cu fonduri europene – înainte de aderarea la UE. De notat nu numai ca Ungaria s-a alăturat EPPO (creat în 2017) abia in mai 2026, la căderea regimului Orban, ci că Danemarca nu este membră nici acum, având o clauză de opt-out. Iar Suedia s-a alăturat EPPO abia în 2024, odată cu Polonia. Olanda și Malta au întârziat aderarea cu un an. Noii membri UE nu vor avea aceste opțiuni.

Ucraina, testul care poate schimba total UE

Muntenegru, Albania sau Republica Moldova sunt state cu economii mici si populatie redusa, in cazul carira integrarea si presiunile din partea Bruxellesului pot functiona lesne. Marea pronblema a UE ramane Ucraina, un stat care ar avea un numar asemenator de voturi in Consiliul UE cu cel al Spaniei si Poloniei, asta in conditiile in care coruptia este deseori comparat cu un pericol cel putin la fel de mare ca si agresiunea Rusiei.

Noile reguli privind noile state membre sunt la jumatatea drumului dintre statutul actualilor memnri UE si propunerea facuta de cancelarul Friedrich Merz, in luna mai, princin dun statut de membru asociate pentru Ucraina, cu un mecanism de snap-back, de revire la sitiuatia de dinainte, in cazul in care reformele ar bate pasul pe loc in Ucraina. Pe de alta parte, propunerea lui Merz arata ca Ucraina se va bucura de garantiile de securitate din Tratatul UE (formal chira mai puternice decat cele NATO, insa practic negarantate de nici o mare putere) si de finantare din anumite sectoare ale bugetului UE.