Criza a alungat din piață 7.000 de agenți imobiliari

Cei 10.000 de agenţi imobiliari care activau în România în perioada de boom al pieței au reuşit să îşi atragă antipatia publică, reproșul principal ce li se aduce fiind că acela că au câștigat sume importante de bani fără prea mult efort. Deși criza i-a secerat pe 7.000 dintre ei, cei care au supraviețuit au încă mult de lucru la capitolul imagine.

Potenţialul financiar al industriei a determinat o serie de bucureşteni, cu pregătiri în varii domenii, să se îndrepte spre profesia de agent imobiliar. În perioada de glorie a pieţei, la 250 de oameni era repartizat un broker imobiliar. Şi acum mai circulă legenda taximetriştilor transformaţi peste noapte în agenţi imobiliari cu maşini de lux la scară. Criza a cernut, în ultimii trei ani, o bună parte din agenţiile de apartament, iar brokerii rămaşi susţin că au supravieţuit doar profesioniştii. Cu toate acestea, cei 3.000 de agenţi care mai activează pe piaţă încă se confruntă cu grave probleme de imagine, scrie capital.ro.

„Imaginea agenţilor imobiliari e negativă în rândul publicului, din cauza nemulţumirilor faţă de activitatea acestora. De cele mai multe ori, sunt asimilaţi ca fiind nişte «băieţi deştepţi» şi nicidecum ca având nişte calităţi”, consideră Ioan Bejan, consultant al Institute for Real Estate, Construction and Housing Viena.

Dacă în 2007/2008 vindeau orice produs imobiliar le cădea în mână, în ultima perioadă s-au întors la vechea dragoste: apartamentele vechi, singurul segment care a întreţinut piaţa în ultimii ani. Prima măsură adoptată de dezvoltatorii de ansambluri rezidenţiale la apariţia crizei a fost crearea propriilor birouri de vânzări, pentru a evita contractarea unor servicii externe.

„Nu cred că ar fi eficient să îi plătesc (pe agenţii imobiliari n.red.), pentru că nu putem controla interesul pe care şi-l dau pentru promovarea proiectului, motiv pentru care ne-am dezvoltat propria noastră echipă de vânzări. Dacă foloseşti serviciile unor agenţi imobiliari, nu ştii dacă fac tot posibilul să vândă”, explică Cristian Tudor, director în cadrul Comnord, dezvoltatorul ansamblului Ten Blocks.

Când au intrat pe piaţă, majoritatea dezvoltatorilor străini au apelat la serviciile unor multinaţionale de genul Colliers International, CB Richard Ellis sau DTZ Echinox. Un pic mai târziu, obligaţi să reducă din costuri, investitorii au fost nevoiţi să renunţe la aceste servicii, iar în 2008 companiile de consultanţă imobiliară fie şi-au închis departamentele rezidenţiale, fie şi-au restrâns activitatea doar pe segmentul locuinţelor de lux.