Vă zic acușica despre crocodilii din Zanzibar. Înainte de asta însă, să vă zic că soarele. Soarele? Da, da, tocmai așa, soarele se ridicase. Soarele se ridicase de două suliţe pe cer şi nimic nu anunţa straşnica furtună ce avea să măture cartierele semeţe din București. Kurt şi-a umezit buzele şi şi-a pus ochelarii cu ramă de os de balenă şi a închis uşa cu cheia, nevrând să fie deranjat de vreun vizitator nepoftit. Era un fel de religiozitate în toate mişcările lui, un mod propriu de a folosi aerul care-l cuprindea.
Semnul schimbării a fost o nevolnică picătură de sânge care i s-a prelins din nasul borcănat. Urechile i s-au crăpat iar pântecele a început să-i tresalte. Kurt ştia că în mai puţin de un minut avea să se transforme într-o fiinţă fabuloasă care sosise pe Pământ venind tocmai de dincolo de orizontul vizibil. De peste zece ani era locuit, dar nu suflase vreo vorbă cuiva temându-se că lumea va râde de el sau, mai rău, că va fi răpit de serviciile secrete şi supus unor experimente ştiinţifice îngrozitoare. Învăţase însă să convieţuiască.
Învăţase să respire ca în lumile din Marea Întunecime, cum denumea el materia neagră pe care savanţii încă nu reuşiseră să o cunoască în vreun fel. Zece mii de ochi au străpuns cu lumina lor semiobscuritatea încăperii aruncându-se hulpavi asupra teribilei cărţi. Exact în acea clipă norii au răsărit de nu se ştie unde şi s-a pornit furtuna. Geamurile se zgâlţâiau. Zidurile vibrau. O flacără argintie izbucni de sub talpa acoperişului. Se auziră surlele Apocalipsei. Acum, de ce să mint, asta e o poveste.
Dar ceea ce vă spun acum e perfect adevărat, atât de adevărat că te apucă tremuriciul. Pai, da. Acum două luni sau trei, să știți, absolut din întâmplare, un politician din Madagascar a fost aruncat la crocodili. Mare stupoare. Mare emoție. Mare groază. Cine să se bage de bună voie între fălcile fioroase să-l salveze pe bietul om? Nimeni.
Cum-necum, să vezi cum, ce poveste, ce tevatură, ce minunăție! Crocodilii nici nu s-au atins de politician ba, dimpotrivă, spre amuzamentul întregului public, crocodilii au șters-o pe râu în jos. Asta a dat apă la moară despre tot felul de povești legate de Marea Întunecime, de Apocalipsă, de extratereștrii care locuiesc ființe omenești pe ascuns de ani și ani.
În cele din urmă, un grup de politicieni români de la PNL, PSD, UNPR, PMP, PDL, FC, AC, PNȚCD, PSM, APR, PNG, PIN și așa mai departe, porniți într-o viligiatură foarte prietenoasă prin Madagascar, a găsit de cuviință să-și facă o poză de grup cum alungă un politician român un crocodil fioros din Madagascar. Necazul e, și nu știm cum de s-a întâmplat nenorocirea, crocodilii n-au mai fugit ci, vai ce groaznic, i-au înfulecat pe toți politicienii români cât ai zice pește.
Acum două secunde întregul mapamond vorbea despre asta pe rețelele de socializare dar uite că, acum o nanosecundă, Regina Engliterei a sughițat un pic și toată lumea a început să facă tot felul de scenarii care mai de care mai năstrușnice.
reptiliana regina a angliterei? shhhh…toti maaank oameni…spooky!