Consiliul Superior al Magistraturii are competenţa efectuării verificărilor în materia încălcării normelor deontologiei de către magistraţi, fapt stabilit irevocabil prin Decizia nr. 1547/ 18.03.2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, a informat un comunicat al instituţiei.Până la pronunţarea irevocabilă asupra legalităţii şi temeiniciei Hotărârii Plenului nr. 564/ 19.06.2009 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a CSM aplicabilitatea pronunţării asupra acestor sesizări referitoare la posibile încălcări ale Codului deontologic a fost suspendata în temeiul sentinţei civile nr. 1393/ 01.04.2009 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal.
În acest context, verificările cu privire la încălcarea normelor de conduită, care erau suspendate ca efect al hotărârii anterior menţionate, precum şi situaţiile noi, constatate de către Inspecţia Judiciară, vor fi reluate în condiţiile prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii cu respectarea drepturilor magistraţilor de a-şi formula apărarea şi de a administra probe, precum şi de a formula contestaţie şi, ulterior, recurs în condiţiile prevăzute de lege şi regulament. Hotărârile secţiilor consiliului prin care se constată încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, rămase irevocabile se depun la dosarul profesional al judecătorului sau procurorului.
Consiliul Superior al Magistraturii va dezbate în şedinţele secţiilor pentru judecători şi procurori din data de 22 aprilie 2010 sesizările Comisiilor de disciplină pentru judecători şi pentru procurori privind posibile încălcări a dispoziţiilor din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
CSM reafirmă rolul conferit de Constituţia României de garant al independenţei justiţiei şi obligaţia asumată de a spori gradul de responsabilizare al magistraţilor, competenţa şi probitatea profesională, precum şi capacitatea puterii judecătoreşti de a menţine echilibrul puterilor într-un stat de drept.
