CSM, despre legea salarizării: Lia Savonea câștigă mai puțin decât un consilier prezidențial

„Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra consecințelor pe care actuala formă a proiectului legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice le are asupra statutului constituțional al autorității judecătorești”, spune CSM într-un comunicat emis miercuri.

CSM este nemulțumit și că se mai vorbește încă de legea cu pricina și se mai fac eforturi pentru promovarea sa legislativă, de care depinde primirea banilor din PNRR, deși a obținut, prin judecătorii săi o suspendare a elaborării proiectului încă din fașă.

„În primul rând, Consiliul constată că proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice continuă să fie menținut în circuitul public și să constituie baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin eventuala asumare a acestuia de către membri ai Parlamentului, în condițiile în care procedura inițială de elaborare a proiectului, de care nu poate fi disociat, a fost suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București.”

Dincolo de acest aspect procedural, CSM amintește că „a atras deja atenția, atât Ministerului Justiției, cât și Președintelui României, asupra deficiențelor de fond ale proiectului în ceea ce privește autoritatea judecătorească”.

Criticile CSM aduse legii salarizării

CSM spune că proiectul pune în postură de inferioritate puterea judecătorească atât din punct de vedere al grilelor de salarizare cât și privind poziționarea sa constituțională prin ierarhiile pe care le instituie.

Modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor, spune CSM.

Prin ierarhiile pe care le instituie, proiectul pune în discuție însăși poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului, spune Consiliul.

Iar ca exemplificare este dată situația președintelui, adică a președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea.

Deși „aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului.”

Potrivit coeficienților prevăzuți de proiect, spune CSM, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție îi este atribuit coeficientul 6,15, în timp ce consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului beneficiază de coeficientul 6,50.

Secretarii și chestorii Camerelor beneficiază de coeficientul 6,45, miniștrii de coeficientul 6,50, iar secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului, de asemenea, de coeficientul 6,50.

„O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești”, spune CSM.

Dezechilibru în stat

Dezechilibrul  este vizibil și la celelalte niveluri ale sistemului judiciar, consideră CSM.

Un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu vechime maximă are, potrivit proiectului, coeficientul 5,50, inferior celui stabilit pentru primarul general al Capitalei – 6,50 – și celui aferent președintelui unui consiliu județean ori primarului unui municipiu reședință de județ sau al unui sector al municipiului București – 6,00.

Mai mult, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani este poziționat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabilește coeficientul 4,35.

„La această poziționare inferioară prin coeficienți se adaugă faptul că magistratura se numără printre puținele domenii în care remunerația nu este completată prin sporuri, sume forfetare ori alte facilități, astfel cum se întâmplă în alte sectoare bugetare, precum funcții de demnitate publică sau administrație publică, ceea ce accentuează diferențele rezultate din grila propusă”, spune CSM.

Cei mai mulți dintre funcționarii publici din Ministerul Finanțelor și entitățile teritoriale subordonate acestuia, precum și multe alte funcții publice din administrația publică centrală și locală vor beneficia de venituri salariale mult superioare celor prevăzute pentru magistrați, spun magistrații din CSM.

CSM: Autoritatea judecătorească, în plan inferior în raport cu celelalte puteri

Iar aceastea nu sunt „simple diferențe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice”, ci „reflectă o opțiune de poziționare instituțională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcții aparținând puterii executive, puterii legislative sau administrației publice locale”.

„O asemenea ierarhizare nu exprimă doar o opțiune bugetară”, spune CSM, ci „transmite instituțional că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului”, deși Constituția „consacră principiul separației și echilibrului puterilor, iar independența justiției este garantată constituțional.”

Consiliul subliniază că salarizarea adecvată a magistraților nu constituie un privilegiu profesional, ci reprezintă o garanție a statutului acestora și, implicit, a independenței justiției.

CSM: Legea salarizării reprezintă o diminuare succesivă a garanțiilor statutare ale magistraților

Începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a făcut obiectul unor intervenții legislative succesive, „însoțite de o amplă retorică publică ostilă magistraturii”, se plânge CSM.

„Actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă a aceluiași proces de diminuare succesivă a garanțiilor statutare ale magistraților”, spun magistrații care conduc CSM.

„Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat”, arată aceștia.

„Independența justiției nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanțiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv, iar puterea judecătorească este plasată, prin lege, într-o poziție vădit inferioară celorlalte componente fundamentale ale statului”, se mai spune în comunicat.

Consiliul Superior al Magistraturii amenință că, „în exercitarea rolului său constituțional de garant al independenței justiției” va folosi toate instrumentele instituționale și mijloacele legale aflate la dispoziția sa „pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului”.

„Respectarea independenței justiției și a statutului constituțional al autorității judecătorești nu reprezintă opțiuni de oportunitate politică, ci exigențe fundamentale ale statului de drept”, spune CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii solicită, în consecință, ca orice reglementare viitoare în materia salarizării să pornească de la respectarea efectivă a poziției constituționale a autorității judecătorești în arhitectura statului, a echilibrului dintre puteri și a garanțiilor necesare independenței justiției.

Citește și:

Legea salarizării: CSM reclamă încălcarea Constituției