Cel mai mare producător intern de energie electrică pe cărbune, Complexul Energetic Oltenia, se află într-o situație extremă din mai multe motive: managementul dezastruos din ultimii ani, politica autorităților de încurajare a energiilor verzi și dezinteres pentru producția de cărbune, concurența puternică venită din mediul privat, vezi cazul OMV Petrom. Compania raportează pierderi anuale record, concedierile sunt permanente, în timp ce Curtea de Conturi a descoperit foarte multe neregularități cu iz penal. Nu există în prezent niciun plan de eficientizare a societății și ideea care domină în Gorj, locul unde se află marile cariere de lignit și cele primele două termocentrale din țară, Turceni și Rovinari, este aceea că se caută închiderea Complexului pentru a favoriza energiile verzi și pe ceilalți producători de curent. Recentul marș al unor mineri spre București s-a lăsat cu un acord semnat cu Ministerul Energiei iar principalul punct este acela de a nu se pune compania pe butuci.
De câteva luni de zile, CEO este condusă de un interimat, Laurențiu Ciubotărică, omul care i-a luat locul celbrului Laurențiu Ciurel, cel care a dus compania de la profit la un minus de aproape un miliard de lei. Ciurel a fost debarcat de ministrul energiei Victor Grigorescu, iar sarcina primită de înlocuitor a fost aceea de a găsi rapid o soluție pentru salvarea companiei. Până în prezent nu s-a întâmplat nimic. Și ca atare, Laurenţiu Ciobotărică a primit în urmă cu două zile un ultimatum de la Ministerul Energiei să prezinte urgent planul de eficientizare a companiei. Astfel, conducerea Ministerului Energiei s-a întâlnit duminică, în şedinţă, pentru a analiza evoluţia lucrărilor Comitetului de Coordonare pentru activitatea minieră. În cadrul întâlnirii au existat discuţii punctuale cu privire la evoluţia Complexului Energetic Oltenia, în condiţiile în care în şedinţa de marţi, 12 aprilie, membrii Grupului de lucru Lignit din cadrul comitetului, din care face parte şi conducerea CEO, au prezentat un raport sumar, incomplet. Membrii Comisiei nu au putut furniza informaţii complete cu privire la elementele de fundamentare a planului de acţiune în sectorul lignitului şi nici măsurile necesare pentru a se atinge strategia de dezvoltare pe viitor. De multe ori discursul diverșilor șefi de la CEO și al sindicaliștilor care au mărșăluit spre București este acela că problemele mari ale Complexului se datorează sprijinului pe care statul român în acordă producătorilor de energie regenerabilă, prin sistemul certificatelor verzi. „În acest moment, puterea instalată în capacităţi de producere a energiilor regenerabile este de 5.000 MW, în condiţiile în care consumul de energie ajunge la 7.000 MW. Cu toate acestea, au mai fost semnate până în decembrie 2015 contracte de racord la reţea pentru proiecte de energie regenerabilă care totalizează peste 10.600 de MW (surse eoliene – 7.521 de MW, fotovoltaice – 2.500 de MW şi hidrocentralele mici – 621 de MW). Atâta timp cât există producătorii convenţionali de energie care pot funcţiona indiferent de condiţiile atmosferice, securitatea energetică pe termen mediu şi lung a României nu poate fi în pericol şi nu poate ajunge în colaps… Funcţionarea intermitentă a energiilor regenerabile implică obligativitatea producătorilor pe bază de cărbune de a asigura echilibrul, fapt ce aduce majorări substanţiale de costuri cauzate de frecventele opriri/porniri care duc şi la creşterea gradului de poluare în comparaţie cu situaţia unei funcţionări liniare. CE Oltenia a înregistrat variaţii de sarcină de până la 1.000 MW în zilele cu rafale de vânt, ceea ce determină creşterea costurilor cu circa 20% din cauza reducerii randamentelor, simultan cu creşterea emisiilor de CO2 şi a uzurii agregatelor. O pornire de bloc înseamnă costuri de 300 mii lei pentru producătorii clasici, în afara cheltuielilor cu certificatele de CO2, uzura agregatelor, etc. Acestea nu reprezintă pierderi masive pentru producătorii clasici?”, susţin oficialii Complexului Energetic Oltenia. Dar aceste probleme nu se rezumă doar la atât pentru că mai sunt două mari aspecte care au afectat în timp performanța CEO.
Una ține de bucătăria internă și cealaltă își are rădăcinile în diversele politici ale autorităților de la București. Cu privire la acest ultim aspect, trebuie mers mult în timp, de pe vremea când frâiele Ministerului Economiei, care îngloba și Energia, erau ținute de Codruț Sereș. Conform unei analize făcută de energy-center.ro, un ordin de ministru oblige societățile de stat să vândă energia electrică exclusive pe platform OPCOM, bursa de energie. Era o tentativă de a elimina jocul periculos al acordării de contracte directe așa numiților băieți deștepți din energie. Prin respectivul ordin, termocentralele de la Turceni, Rovinari, Craiova, aflate azi în portofoliul CEO, precum și cele de la Mintia Deva și Paroșeni, deținut de celălalt “bolnav” al energiei românești, Complexul Energetic Hunedoara, s-au trezit în situația în care piața de desfacere a energiei li s-a restrâns considerabil. Ordinul a fost reînnoit de Varujan Vosganian dar a fost amendat de către Adriean Videanu, în sensul că dădea dreptul societății să decidă cum vinde energia. Legea energiei a readus însă obligativitatea vânzării de energie doar pe busa de electricitate și în felul acesta s-a revenit la acea piață îngustă pentru termocentrale. Mai mult, restricționările au devenit și mai crunte pentru că toate contractele trebuiau să prevadă cantități ferme și fixe pe toată perioada de livrare. Ce însemna acest lucru pentru Complexul Energetic Oltenia? Să vedem ce spune analiza energy-center.ro: “În primul rând posibilitatea de a-i fi acceptat preţul de 186 lei/MWh, variaţia de plus-minus 25% pentru cantităţi de 100-150 MW pe interval orar acoperind orice eventuală pierdere sau costuri suplimentare. Dacă cineva ar fi dispus să facă o analiză a ofertelor efectuate de către CE Oltenia pe OPCOM, pe piaţă contractelor bilaterale, ar constată că nici un asemenea contract nu a fost refuzat la achiziţii. În plus, obligaţia impusă de OPCOM privea numai livrarea în bandă (24 de ore incluzând şi sâmbătă şi duminică) pe intervale bandă-vârf, sau bandă-gol. Din momentul intrării în vigoare a contractelor standard amintite mai sus, CE Oltenia nu am mai avut la îndemână nici un instrument de ofertare de energie electrică într-o formă benefică pentru companie.” Acestea ar fi doar câteva dintre piedicile puse de autorități. Să vedem acum care au fost marile probleme din bucătăria proprie. Laurențiu Ciurel, fost membru al PSD, a condus termocentrala de la Rovinari, înainte să fie înglobată în CEO. Din 2012, este numit director general la Complexul Energetic Oltenia, gigant care a înglobat cele mai mari termocentrale din ţară, Turceni, Rovinari şi Craiova, precum şi minele din Oltenia deţinute de fosta Societate a Lignitului Oltenia. Mai întâi a fost numit interimar şi apoi, în ianuarie 2013, a fost numit manager privat, proces contestat de un acţionar minoritar, Fondul Porpietatea, care acuza încălcări ale legilaţiei.
Conform FP, Ciurel a fost numit de un Consiliu de Supraveghere cu mandat interimat limitat. În plus, Ciurel era membru PSD, ceea ce contrazicea o ordonanţă de urgenţă care se referă la depolitizarea managementului din companiile de stat. În vremea mandatului său, CEO a ajuns compania cu cele mai mari pierderi raportate de o companie de stat, aproape 700 milioane de lei. Iar Ciurel a preluat-o de la un plus de 118 milioane de lei. Totodată, a crescut valoarea creanţelor de la 300 milioane de lei, în 2012, la un miliard de lei, în 2014. În plus, plăţile restante au trecut de 50 de milioane de lei în 2014, deşi în 2012 acestea erau la nivelul 0. Cum s-a ajuns aici? Răspunsul îl putem găsi chiar în controlul pe care Curtea de Conturi l-a făcut la CEO iar raportul întocmit a dezvăluit numeroase nereguli. Una dintre acestea a fost descoperită după derularea exportului de cărbune în Serbia, extrem de păgubos pentru CEO întrucât compania a fost prejudiciată cu 8,4 milioane de lei, conform inspectorilor Curţii. Raportul susţine că exportul cantităţii de 1,2 milioane de tone de cărbuni din Oltenia în Serbia s-a făcut prin compania BVA Coal din Constanţa, o societate ce este controlată de personaje din anturajul nterlopului Sergiu Băhăian, condamnat pentru asasinate la comandă. La data semnarii contractului, preţul de livrare a fost sub costul de producţie din acel moment, conform Curţii de Conturi. În plus, CEO nu a încasat nici garanţia de bună execuţie de 780.000 de euro stabilită în contract. Conducerea CEO a încheiat în schimb un act adiţional acceptând bilete la ordin în locul unei scrisori de garanţie bancară. În raportul de control a Curţii se scupe că după verificarea documentelor s-a constatat că CEO a încheiat contractul de livrare de cărbune cu 13 euro, adică 58 lei/tona, dar că la data semnării, 9 decembrie 2014, preţul era sub costul de producţie realizat pe primele 11 luni din 2014, adică de 65 lei/tona. „Având în vedere costul unitar de 65,22 lei/tonă, realizat cumulat pe 11 luni, care se calculase la data încheierii contractului şi preţul de 13 euro/to, adică 58,175 lei/tona, calculat la cursul de 4,4750 lei/euro la data încheierii contractului, respectiv la 19 decembrie 2014, rezultă că societatea a încheiat contractul în condiţiile în care ar rezulta o pierdere de 7,045 lei/tonă, respectiv o pierdere totală estimata de 84.540.000 lei”, se spune în raportul Curţii de Conturi. Totodată, CEO nu a ţinut cont de cheltuielile suplimentare pentru a aduce lignitul la granulaţia de 0-60 mm dorită de cumpărător. Fostul ministru al Energiei Andrei Gerea a declarat la un moment dată că a identificat posibile aspecte penale în derularea acestui contract și că a informat oficial DIICOT-ul. Ulterior, Ciurel a recunoscut că firmele de transport au fost înșelate de interlopii din Constanța, nu au fost plătite și ”plâng pe la ușa” directorului CEO. În afară de exportul de cărbune, Curtea de Conturi a mai constatat că în perioada 1 ianuarie 2010-31 decembrie 2012, au fost încheiate, atât de fostele complexuri (Turceni, Rovinari, Craiova) şi SNLO, cât şi, ulterior, de CEO, contracte cu trei firme în valoare totală de peste 350 de milioane de lei. Ulterior, aceste contracte au fost suplimentate cu acte adiţionale. Conform raportului, citat de Ziare.com, în perioada amintită conducerea Complexului Energetic Rovinari, din care făcea parte atunci Tiberiu Trotea – director general, Vasile Avram – contabil sef, Ion Rebedea, director Comercial sau Emanoil Dragomirescu – director comercial adjunct, a încheiat acte adiţionale la trei contracte de achiziţie publică prin care valoarea acestora a fost suplimentata cu peste 20%. Cele trei contracte au cumulat un plus de 7,1 milioane de lei, bani care au ajuns la firmele TPSUD Bălteni, Succes Nic Com şi Expres Transport SRL. Unul dintre acţionarii CEO, Fondul Proprietatea, a dat în judecată zece directori de la Complex, printre care Laurenţiu Ciurel şi Constantin Bălăşoiu, şeful de la termocentrala Craiova, pe motiv că au prejudiciat compania cu peste 200 milioane de lei. Potrivit FP, prejudiciul a fost cauzat de continuarea livrărilor de cărbune şi agent termic, fără bani, la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) şi CET Oradea, două companii aflate în insolvenţă. Conform Pandurul.ro, la acest moment, creanţele CE Oltenia asupra altor companii de stat servite gratis cu lignit, la ordin politic, treceau de 900 de milioane de lei. Şefii din CEO au fost acuzaţi că, deşi RAAN şi CET Oradea erau rău-platnici, CE Oltenia nu a sistat livrarea, ci chiar a prelungit contractele prin acte adiţionale. RAAN avea o datorie de 28 de milioane de lei când s-a înfiinţat CEO şi era preconizată de atunci o situaţie economică grea, regia încheind 2012 cu pierderi de 2 milioane de lei cu conturile blocate. La 1 iunie 2012, CE Oltenia avea o creanţă de 19 milioane de lei la CET Oradea. Şi aici complexul a mers înainte cu livrarea de cărbune deşi se ştia că CET este aproape de insolvenţă, iar banii nu vor mai fi recuperaţi. Astfel, la 30 iunie 2013 creanţele CET Oradea la CEO crescuseră la 73 de milioane de lei. În octombrie 2013, Complexul Energetic Oltenia încheie un contract prin care preia cu 1,8 milioane euro CET Brăila, termocentrala care folosea gaz pentru producerea energiei electrice. După două luni, CET Brăila, considerat cel mai performant grup pe gaze naturale din ţară, intră în insolvenţă. Instanţa obligă termocentrala la returnarea a 18 de milioane euro către creditori. „Proprietarii acelei termocentrale, care se numea Termoelectrica la momentul respectiv, avea o datorie de 27 de milioane de lei. Acea termocentrală a fost modernizată, nu de mult timp. O modernizare extrem de spectaculoasă, cu 50 de milioane de dolari luaţi de la Banca Mondială. În bunul stil românesc, după ce s-a terminat modernizarea, s-a hotărât că trebuie închisă”, a declarat Laurenţiu Ciurel pentru Digi24. Un fost consilier pe probleme de energie al premierului Victor Ponta, Dan Ioan Gheorghiu, acţionar la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice şi asociat la Romelectro, a obţinut zeci de contracte de la CEO. Potrivit Hotnews, de la înfiinţare, CE Oltenia a atribuit ISPE 29 de contracte prin proceduri fără anunţ de participare, contractele vizand în principal elaborarea de studii şi servicii de audit. Romelectro a încheiat noua contracte foarte banoase cu CE Oltenia, scrie Hotnews. În total au fost 40 de milioane de euro.
