La începutul acestei luni, noua strategie națională de Securitate a SUA critica Europa pentru declinul civilizațional și demografic, pentru deschiderea porților în fața imigranților și impunerea cenzurii de către guverne și instituțiile UE. A urmat apoi un atac asupra noilor legi privind piața digitală europeană, văzute la Washington ca un nou pas spre cenzura instituționalizată. Se adaugă criticile americane la poziția Europei fata de planurile de pace pentru Ucraina. Iar totul vine după discursul dur la adresa UE al vicepreședintelui JD Vance, în luna februarie, la Munchen. Și după încheierea acordului comercial UE-SUA, considerat de vocile pro-europene drept unul ”umilitor”.
The Guardian: UE să nu se mai gudure pe lângă Trump
Presa europeană nu poate trece cu vederea ceea ce liderii politici se fac că nu observă. Cotidianul progresist The Guardian pare să aibă pentru prima dată un motiv de bucurie pentru că Marea Britanie a părăsit UE. Un editorial publicat recent arată că cel mai periculos element al noii strategii de Securitate americane este susținerea de către SUA a partidelor populiste din Europa. „Încetați să vă mai gudurați pe lângă Trump”,scrie The Guardian. „Amenințarea SUA de a se amesteca în Europa alimentează presiunile pentru un contraatac colectiv. Casa Albă și-a oficializat disprețul față de Europa «în declin» printr-un plan amenințător de a submina UE și de a stimula extrema dreaptă”.
„Cel mai uimitor punct de reper este amenințarea de a interveni direct pentru a «cultiva rezistența» în Europa și a restabili suveranitățile naționale presupus pierdute ale națiunilor individuale bolnave ale UE. Aceasta nu este doar amenințarea de a retrage trupele sau de a cere Europei să cheltuiască mai mulți bani pentru propria apărare. Sugerează că administrația Trump vrea să ajute partidele „patriotice” de extremă dreapta să ajungă la putere, legitimând în același timp teoriile conspirației rasiste. Face afirmația extraordinară că Europa se confruntă cu riscul ștergerii civilizației dacă imigrația non-europeană este permisă în continuare”, scrie The Guardian.
De la un Donald la altul
Atacurile recente ale lui Donald Trump și ale administrației sale împotriva modelului european au fost întâmpinate cu o tăcere asurzitoare pe întreg continentul.
”Această strategie deliberată de comunicare, adoptată atât de capitalele, cât și de instituțiile Uniunii Europene (UE), a lăsat impresia unei Europe prinse între negare și teama de posibile represalii americane, permițând să fie insultată fără a riposta”, scrie Le Monde.
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a fost printre puținii care și-au exprimat nemulțumirea. „Dragi prieteni americani”, a scris el pe X, pe 6 decembrie, „Europa este cel mai apropiat aliat al vostru, (…) cel puțin așa a fost în ultimii 80 de ani” și „este singura strategie rezonabilă a securității noastre comune. Doar dacă nu s-a schimbat ceva”. O poziție similară a avut si aproape invizibilul președinte al Consiliului European, portughezul Antonio Costa.
Președinta Comisiei UE adoptă politica struțului
La Elysee, Emmanuel Macron a tăcut. Nu este niciun motiv pentru a „intra într-o ceartă pe Twitter cu oficiali americani de rang inferior”, spune o sursă citată de Le Monde. Președintele Franței crede că esențialul este să ”ne asumăm responsabilitatea” alăturându-ne Ucrainei, crescând cheltuielile europene pentru apărare, apărând suveranitatea de reglementare a UE și lucrând pentru a-i consolida competitivitatea.
La Bruxelles, președinta Ursula von der Leyen a optat pentru politica struțului, scrie Le Monde. Comisiei i-au trebuit două zile ca să absoarbă șocul noii Strategii Naționale de Securitate a SUA și să vină cu o declarație care nu spune nimic despre criticile aduse Europei în acest document.
Prudența Estului
Vocala estoniană Kaja Kallas, șefa diplomației UE, nu a scos o vorba despre atacurile lui Trump la adresa Europei și a spus doar că „America rămâne cel mai mare aliat al nostru”. Kallas a fost premier al Estoniei, o țară a cărei securitate depinde de SUA.
Înseamnă această precauție extremă că cele 27 de state membre încă văd SUA ca pe un partener de încredere, în ciuda loviturilor repetate ale Washingtonului? Probabil că statele baltice vor încă să creadă acest lucru, deoarece umbrela de securitate americană este inseparabilă de independența lor.
„Donald Trump este de partea noastră. La summitul NATO de la Haga din iunie, a fost foarte clar. Nu a existat nicio îndoială. S-a angajat în eforturi diplomatice pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Iar colaborarea cu Statele Unite funcționează”, a declarat un diplomat dintr-o țară baltică, scrie Le Monde. „Ceea ce contează nu sunt cuvintele, ci ceea ce se întâmplă de fapt și deciziile care sunt luate de fapt. Ne confruntăm cu interferența SUA de ani de zile. Nimic nou”, a adăugat un altul.
Germania: dacă SUA nu pot discută cu UE, să o facă cu Berlinul
Friedrich Merz, cancelarul german, a criticat totuși strategia de Securitate a SUA, spunând că unele elemente ”sunt inacceptabile”. Însă tot Merz este cel care a declarat, pe 11 decembrie: dacă Trump „nu poate discuta” cu instituțiile UE, așa cum ”este evident”, atunci ”există cel puțin state individuale, în primul rând Germania, cu care o asemenea cooperare poate continua”, arată Deutsche Welle.
Rutte și Zelenski au sugerat strategia UE
Financial Times scrie că președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a fost îndemnată de către președintele Ucrainei și secretarul general NATO să nu riposteze în apărarea Europei. Alți înalți oficiali ai UE au fost indignați că atacurile administrației Trump au fost întâmpinate cu tăcere.
Negocierile privind Ucraina au complicat cel mai mult situatia la Bruxelles, pentru că Ucraina depinde ajutorul militar american. „Cu greu îi putem spune lui Zelenski: «Uite, te-am susținut pe tot parcursul acestui proces, dar acum avem lucruri mai importante pe care să ne concentrăm, cum ar fi regulile de sustenabilitate și amenzile pentru rețelele sociale»”, a spus un oficial UE.
Situația este complicată și în ce privește activele ruse din UE, pe care Comisia Europeană dorește să le folosească pentru a finanța Ucraina. Administrația Trump are alte planuri cu ele, iar Slovacia, Ungaria și Cehia se opun confiscării banilor Rusiei. Iar Italia, Bulgaria, Malta și Belgia solicita Comisiei să caute alte variante de finanțare.
Potrivit Financial Times totul pleacă de la Washington, unde oficialii SUA vor ca acești bani – 210 miliarde de euro – să se împartă între Rusia, SUA și Ucraina, în vreme ce UE ar trebui să vină cu încă 100 de miliarde de la propriul buget, pentru a contribui la reconstrucția Ucrainei. Reticența recentă a Italiei de a confisca acești bani ține de prudența premierului Giorgia Meloni, care nu dorește să atragă criticile președintelui Trump. Asta spune Nathalie Tocci, directoarea Institutului pentru Afaceri Internaționale de la Roma, citată de Financial Times și de Le Monde.
Von der Leyen: Să ținem SUA în Europa
Nici în ce privește legile europene privind piața digitală nu se așteaptă o ripostă europeană la adresa SUA. Comisarul spaniol pentru Concurență, Teresa Ribera, a declarat că ”nu vom accepta nicio subordonare a rolurilor noastre”. Însă oficiali consultați de Financial Times declară că UE nu va acționa în niciun domeniu și sub nicio formă împotriva poziției lui Trump, câtă vreme există o șansă ca Washingtonul să fie atras de partea unui plan european pentru „pace justă” în Ucraina.
”Totuși, reacția guvernelor europene (cel puțin în public) a fost discretă. Liderii s-au supus lui Trump atât de multe luni, disperați să-l mențină implicat în apărarea Ucrainei – și să evite orice plan de pace care să nu dăuneze securității (sau să provoace un alt război comercial) – încât par sa fi uitat să se exprime”, scrie The Guardian.
Iar Ursula von der Leyen sintetizează astfel strategia UE. ”În vară, ne-am spus că negociem trei acorduri diferite cu SUA (acordul comercial UE-SUA, un nou angajament pentru cheltuielile NATO și o linie de aprovizionare a Ucrainei – n.r.). ”Însă ne amăgeam. A fost o singură negociere: să ținem SUA în Europa”.
„Cum au ajuns..?
Au ajuns…
Americanii se uda lor în ochi iar ei tot una vad: – rouă dumnezeiască