Benzina și motorina s-au ieftinit semnificativ, în ultimul timp, urmând prăbușirii cotațiilor petrolului și cererii, însă impresia general este că ajustările au fost doar marginale. Într-adevăr, de la circa 4,6 lei litrul de benzină și 4, 8 lei cel de motorina, acum, avem în benzinării prețuri de 4,1 – 4,2 lei, respective 4,3 – 4,4 lei, adică ieftinirile s-au situat în marja de 10 – 12%. Puțin, având în vedere că petrolul s-a ieftinit cu mai mult de 50%, în doar 3 luni, însă nu totul în cotațiile carburanților reprezintă țiței. În fapt, taxele pe care le încasează statul reprezintă mai mult de jumătate din prețul la pompă. Iar acum, chiar și mai mult.
Prețurile finale ale carburanților, din benzinării, cuprind, în general, două componente: costul propriu zis al carburantului (costul cu petrolul, transportul lui, rafinarea, distribuția, salariile și marja de profit) și componenta de taxare, adică accize și TVA. Ieftinirea accentuată a petrolului a condus la ieftinirea, pe cale de consecință, a produselor petroliere, cu efect asupre prețurilor de la pompă, dar cei mai puțin obișnuiți cu modul de formare a prețurilor au reclamat că ar trebui să aibă loc ieftiniri și mai mari.
Însă, partea de taxare din preț nu a scăzut decât foarte puțin. Asta pentru că cea mai mare parte din ea sunt accize, care sunt fixe, nu sunt procente aplicate la o bază de calcul deci ele nu au scăzut, iar singura parte procentuală care în termeni nominali a scăzut este componenta de TVA.
Mâna lungă a statului
Potrivit datelor Oil Bulletin, serviciul de monitorizare a pieței carburanților din UE, la data de 18 mai 2020, în medie, la nivelul UE, ponderea taxelor în prețul benzinei era de 69%, iar în prețul motorinei procentul era de 62%. Prețurile medii, finale, la pompă, sunt de 1,18 euro pe litru pentru benzină și de 1,07 euro pe litru pentru motorină. Acum un an, în mai 2019, când prețurile erau mai mari, ponderea taxelor era de 59% pentru benzină, și de 53% pentru motorină.
Acum, s-a ajuns ca taxele să reprezinte până la 76% din prețul final al benzinei (în Slovenia) și 73% din prețul final al motorinei (tot în Slovenia). De altfel, după cum vedeți pe harta de mai jos, ponderi ale taxelor de peste 70% în prețul final al benzinei și de peste 60% petru motorină sunt ceva obișnuit.
România este destul de jos în acest clasament al taxării. Mai precis penultimul, adică taxăm destul de puțin în comparație cu alte țări din UE. Cu o pondere a taxării de 58% pentru benzină și de 53% pentru motorină, țara noastră este devansată doar de Malta, mica insulă din Mediterana având o pondere a taxelor de 54%, pentru benzină, și 52%, pentru motorină. Statul nu dorește să scadă taxarea carburanțiulor, pentru că benzinăriile sunt printre cele mai mari surse de venituri la buget, și sunt surse directe, adică, în mod imediat, la fiecare litru turnat în rezervor, Finanțele își iau imediat partea lor. Dacă taxele ar fi mai mici, și ieftinirile la pompă ar fi mai mari.
Cu un preț mediu la benzină de 87,3 de eurocenți pe litru, România este a treia cea mai ieftină piață din Europa, din acest punct de vedere, după Polonia (87 de cenți) și Bulgaria, cu 81,7 eurocenți. La motorină, România stă ceva mai prost în clasamentul țărilor ieftine, cu prețul mediu de la noi de 91,2 eurocenți pe litru. Prețuri mai mici decât la noi sunt în Polonia, Luxemburg, Letonia, Lituania și Bulgaria.
Articolul e numit gresit , normal el trebuiea sa se cheme MANA LUNGA A STATULUI AUSTRIAC , nu de alta dar lasa impresia ca e vorba de statul roman .
Adevarul este ca statul roman are taxe mici pe produsele petroliere , dar din cauza ca statul roman a ,,privatizat Petrom cu statul austriac ” (ha ha ha) acesta din urma e obarulseful tarii romanesti in privinta stabilirii preturilor la benzina . E un fel de balet austriac pe sarba cu inflexiuni de ceadacs , dar care se danseaza obligatoriu cu capul plecat , din cauza directivelor UE .