Cum arată noua formă a legii insolvenței

Cererile de trecere la faliment de la insolvență vor fi judecate în termen de maxim 30 de zile, se arată în Ordonanța de urgență pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei, dezbătută în ultima ședință de Guvern.  În prezent, acestea se judecă după multe luni de la depunere. „Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfăşurarea activităţii sale aduce pierderi sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea se judecă de urgenţă şi cu precădere, în maxim 30 de zile de la inregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Titularul unei creanţe curente, certă, lichidă şi exigibilă mai veche de 60 de zile şi un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligaţiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment. Cererea se judecă de urgenţă şi cu precădere, în maxim 30 de zile de la inregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea sa va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situaţia în care creanţa nu este datorată, este achitată sau debitoarea încheie o convenţie de plată cu acest creditor”, se arată în proiectul de OUG. Proprietarul Realitatea TV, Cozmin Gușă, susține că prin acest act normativ, Liviu Dragnea și Eugen Orlando Teodorovici, vor să închidă postul de televiziune. Realitatea TV se află în insolvență de șapte ani și are datorii la stat de peste 24 de milioane de euro. Întrebat recent cum se face că procedura de insolvență durează atât de mult, Gușă a răspuns că: ”Realitatea TV își face datoria față de telespectatorii săi. Noi am preluat-o în insolvență și am plătit tot ceea ce era de plătit, conform planului de reorganizare”.

De asemenea, proiectul impune un prag maxim de 50% al creanțelor bugetare în total creanțe la data deschiderii procedurii, dacă cererea este formulată chiar de debitor, fiind astfel urmărită întărirea regulilor referitoare la intrarea în insolvență, respectiv prevenirea intrării în precedura doar pentru a evita plata obligațiilor bugetare. „Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori cât și pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. Când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, cuantumul creanțelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului”, se spune în proiect. Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), asociaţia profesională a practicienilor în insolvenţă cu statut de utilitate publică, susține că aceste prevederi încalcă prevederile Constituţiei şi pune în pericol locurile a 200.000 de angajaţi. UNPIR critică, în primul rând, pro­pu­nerea din proiect care condiţio­nează posibilitatea intrării în insolvenţă de existenţa unui cuantum al creanţelor bu­getare mai mic de 50%, pe conside­rentul că  aceasta creează un tratament discrimi­natoriu în favoarea creanţelor bugetare şi obstrucţionează procedurile colec­tive în detrimentul procedurii exe­cuţionale fiscale, fapt care nu permite reor­ganizarea şi salvarea locurilor de muncă sau menţinerea unui mediu concurenţial.

Noul act normativ stipulează că administratorul judiciar va trebui să depună lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, inclusiv cele legate de urmărirea operațiunilor efectuate în baza avizului prealabil, justificarea cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului, precum şi, dacă este cazul, stadiul efectuării inventarierii. În raport se vor include

informații privind respectarea obligațiilor fiscale, referitoare la obținerea sau necesitatea actualizării autorizărilor/autorizațiilor pentru desfășurarea activității, a actelor de control încheiate de organe de control şi onorariul încasat al administratorului judiciar, cu precizarea modalităţii de calcul al acestuia. O nouă prevedere este referitoare la posibilitatea sancționării practicianului în insolvență și obligării la plata unor cheltuieli în cazul în care în calitatea să de reprezentant nu-și îndeplinește corespunzător atribuțiile.

Noul proiect de modificare a legii insolvenței va ajuta anumiți patroni să scape de datoriile la stat ale companiilor pe care le controlează, prin intrarea statului în acționariat, pe o poziție minoritară. În cazul Tel Drum, societate despre care s-a vehiculat că este controlată de Liviu Dragnea și care și-a cerut anul acesta insolvența, creanțele bugetare însumează peste 12 milioane lei. Dacă statul devine acționar în companie, prin noua lege a insolvenței, nu ar mai recupera nimic. O altă companie mare în insolvență, dar care ar putea avea parte de ajutor, este Interagro, cea a omului de afaceri Ioan Niculae, de la care Direcția Generală de Mari Contribuabili a cerut la masa credală suma de 14,5 milioane lei.

Săptămâna trecută, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, s-a plâns că Ministerul Justiției îi pune bețe în roate în cazul Fondului Suveran de Investiții și al proiectului privind insolvența. „Încep să cred că este o încercare de fugă de asumare a unor decizii”, a spus Teodorovici. El a precizat că încearcă de câteva zile să ia un aviz pe proiectul privind insolvența, dar dispare semnatarul. „Am senzația că o lipsă de dorință de asumare. Încerc de câteva zile, convenim un aviz din Justiție, când să iei semnătura, dispare semnatarul. Încep să cred că este o încercare de fugă de asumare a unor decizii. Zona insolvenței ar trebui să fie a Finanțelor, nu a Ministerului Justiției. (…) Mediul privat este pro (cu privire la proiect n.r.). Sunt sensibili cei care își pierd anumite zone de influență în zona insolvenței”, a spus Teodorovici, într-o conferință de presă.