Cum comunicau românii cu spiritele, acum 90 de ani

Încă de pe vremea când eram puști mă pasionau antichitățile și umblam prin târguri de vechituri. Câteodată, am avut noroc, cum a fost acum vreo patru luni, când un domn cu ten închis, ghiul și un dinte de aur m-ai zis: ”Domnu’, te văd cu ochelari și barbă. Ești popă? Am pentru matale un ceaslov unguresc!”. De fapt, era vorba despre un talmud tipărit la Praga în 1811. L-am achiziționat cu 15 lei după negocieri. Totuși, nu vreau să vă fac vorbire despre el azi, ci despre alt artefact.

Un leeeu, totu’ la un leeeuu, băieţiii!

Acum câtva timp mă plimbam oarecum bezmetic prin talciocul de la Valea Cascadelor. Tărăşenia era pe spartelea, aşa că mă gândeam să mă retrag la nişte mici ieftini şi o bere. Doamnele ţigănci începuseră să lanseze strigătul de final „Un leeeu, totu’ la un leeeuu, băieţiii!”. Lângă o baracă umplută cu băuturi dubioase şi cărnuri fripte după metode antice, am văzut un moş ponosit. Avea mai multe cărţi vechi întinse pe o pătură. I-am dat 20 de lei pe toate. Aşa am ajuns fericitul posesor al unei diplome-regulament de spiritist din perioada interbelică.

Diploma regulament de spiritist din perioada interbelică

După copertă, am dat de mutra fostei posesoare a diplomei. Poza pusă de ea acolo ne-o înfăţişează pe coana Stela Ruptureanu şi a fost ruptă de pe un permis gratuit CFR. De pe spatele pozei, făcute la Govora, am aflat că doamna în cauză putea să se dea huţa gratis cu trenul. Era soţia conului Teodor Ruptureanu, profesor de liceu din Olteniţa. Probabil că se deplasa pe calea ferată ca să nu intârzie la rendez-vous-uri cu diverşi morţi mai mult sau mai puţin celebri. Asta fiindcă ea era membru permanent în „Cercul pentru studiul fenomenelor spiritice Prietenii Necunoscutului”, care edita şi o revistă numită „Astralis”. Găşculiţa asta era inspirată de o entitate numită Elie Astralianul. Aceasta îi dicta lui Ioan M. Russu, secretarul cercului ce taxe şi cotizaţii să ia, fiindcă spiritele nu se deranjau să vorbească pe gratis.

Ortu’ mediumului

Din cărticică, am aflat că iniţial membrii,  activi sau permanenţi trebuiau să dea o taxă de înscriere de 500 de lei şi o cotizaţie lunară de 100 de lei. Banii puteau fi daţi şi în rate. Mediumii erau scutiţi. Asta se întâmpla în 1932, dar probabil că amatorii de paranormal s-au speriat de sumă. În 1934, spiritelor li s-a făcut milă de bieţii prieteni ai necunoscutului. Au scăzut taxa de înscriere la 200 de lei pentru membrii activi, 100 pentru ăia permanenţi. Cotizaţia lunară s-a stabilit la 20 şi respectiv 10 lei. Era altă viaţă, fie ea şi după moarte. Să tot dai mai puţini orţi mediumului, ca să intri în legătură cu decedaţi celebri.

Conaşii şi cucoanele care voiau să discute cu spiritele se adunau o dată pe săptămână, seara la ora 9. Aşa cum zice regulamentul „ Dupe ora 9 uşile sunt încuiate  – şi nimeni nu mai are voie să intre sau să iese din sala de şedinţă.”  Participanţii se ţineau de mânuţe făcând un cerc, iar în mijloc şedea mediumul care pica în transă. După ce ăla adormea, începea ciripeala cu spiritele.

Se mai putea intra în comuniune cu morţii şi apăsând cu un deget pe fundul unui pahar şi gândindu-te la Decebal, Traian, Napoleon, Dabija Vodă sau orice spirit cu care voiai să coumici. La un moment dat paharul o lua din loc. Atunci însemna că spiritul a intrat pe felie. El îşi vestea prezenţa dând mediumului înţepături, furnicături şi frisoane. Asta pentru că „Munca depusă de spirit e mult mai grea de cât a voastră. El lucrează la formarea mediumităţii voastre sau la dezvoltarea ei, dacă o posedaţi.”

Mediumii se formau şi pe cale artificială

„Se aşează sujetul pe un scaun comod, cu fiecare mână pe un genunchi. Operatorul se aşează în faţa lui fie în picioare, fie pe un scaun mai înalt şi,aşezând mâinile sale asupra celor ale sujetului î-l priveşte fix în ochi, fără a clipi sau a-şi întoarce privirea în altă parte pănă când observă că ochii sujetului exprimă oboseală sau încep să lăcrămeze.” După asta, era simplu. Operatorul îi închidea pleoapele cu deştele şi mediumul intra în legătură cine voia onorata asistenţă. Mi s-a părut simpatic şi că se mai făceau pase magnetice, iar în timpul ritualului se puteau materializa şi dematerializa obiecte.

Morţii se cam tâmpesc

Pe lângă Elie Astralianul, care era un fel de patron spiritual (sau spiritist) al trebii, paranormalii români interbelici mai luau  legătura cu lume fină. Printre aceștia Guy de Maupassant, Camille Flamarion, La Bruyere, Edison, tenorul Leonard şi Costantin Russu, probabil tatăl domnului secretar. Toţi spuneau nişte platitudini îngrozitoare, chestie care mă face să cred că starea de mort duce la o uşoară alienare. Maupassant spunea că „Ceea ce este necesar este să ştiţi să vă rugaţi. Aceasta vă voi spune-o eu.”, La Bruyere că „Şi voi să mulţumiţi lui Dumnezeu, când deveniţi mai puţin materialişti.”,  Leonard că „Nu vă îndoiţi! Lumea noastră există şi cea mai vie dovadă o aveţi în Moarte.”. Cel  mai tare m-a dezamăgit Edison. În loc să le vândă spiritiştilor un pont de invenţie genială, care să-i îmbogăţească, le-a transmis următoarea cugetare: „Treceţi prin viaţă ca printr-o baie care trebuie să vă lase curaţi atunci când ieşiţi din ea.”

Muşcătura

Adânc impresionat, m-am decis să iau legătura cu spiritul Stelei Ruptureanu şi să-i spun că diploma ei a ajuns la mine. Am întors un pahar cu curul în sus, am apăsat pe el cu degetul mare şi am aşteptat până când am simţit furnicături de la amorţeală. Am zis „Bună ziua, Stela, cum îţi merge?”. În momentul ăla Monica, pisica mea, m-a muşcat fulgerător de picior.  Nu ştiu dacă din solidaritate feminină sau fiindcă a fost posedată de duhul cucoanei din Olteniţa.

Cum ar fi azi

Obosit după manevra de mai sus, am adormit. I-am visat pe Călin Georgescu, echipat cu tradiționalii nădragi roșii, Georgică Simion cu ițari, Diana Șosoacă cu o cățuie mare tracică din ceramică pe cap și pe Dan Dungaciu cu ochelari având ramele în formă de lup dacic.Toți se țineau de brăcinari ca la sârba getică (sic!). În mijlocul lor, pe un scaun, se afla în transă Ana-Maria Gavrilă care bolborosea:

”Wow, comrid Nicolae Ceaușescu iz hir…Dragi tovarăși și pretini, vă transmit un călduros salut de aci. Vă mulțumesc că continuați lupta antiimperialistă pentru neatârnare și neamesticul în treburili interne ale patriei noastre. Pretinul Khamenei, care a sosit de curând aci, vă îndeamnă să vă apărați pozițiili, împreună cu tovarășul Putin și tovarășii chineji. Vă ureze succes în ramurili voastre de activitate….Îh, wow, comrid Ceaușescu iz gon.”

M-am trezit transpirat.