' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a făcut publice mai multe documente din arhiva fostei poliții politice din regimul comunist, care demonstrează că Securitatea nu doar supraveghea populația, ci și confisca sistematic bunuri din coletele trimise de românii din străinătate.
Ce se întâmpla cu coletele:
Chiar dacă în Constituția comunistă era garantat secretul corespondenței și al pachetelor, Securitatea deschidea și confisca o parte dintre acestea, în special cele trimise din străinătate.
Ce bunuri erau luate:
Printre obiectele confiscate erau:
•jucării și figurine de plastic
•haine și cosmetice
•pixuri, creioane și truse de carioci
•alimente, medicamente și produse electronice
•chiar bunuri personale precum lenjerie intimă sau țigări
Toate aceste bunuri erau inventariate și evaluate contrar voinței celor care le trimiteau.
Ce făcea Securitatea cu ele:
Bunurile confiscate nu erau puse la dispoziția destinatarilor, ci valorificate comercial prin intermediul Consignației. Aceasta a fost un sistem semi-privat de comerț existent în România socialistă în care obiectele puteau fi vândute și cetățenii își recuperau în mod normal o parte din preț după vânzare.
Românii plecați în Occident trimiteau colete rudelor din țară pentru a le sprijini material. Aceste bunuri erau adesea singurele produse occidentale de care rudele aveau acces. În realitate, Securitatea avea autoritatea de a „extrage din circuit” scrisori și bunuri, afectând astfel legătura familială și resursele financiare ale oamenilor.
Eu am trimis în anii 80 un casetofon mare din Australia la Timișoara și a fost reținut și a ajuns în Consignația. Destinatarului i-a fost cerut să plătească vamă în valută
E o lipsa de logica in zicerile CNSAS :
1. e mare diferenta intre a fura si a confisca
2.erau confiscate cantitatile de marfa care erau pentru comercializat ,nu pentru consum personal
3.daca le vindeau prin Consignatii,ceea ce e adevarat ,era un castig pentru noi,ceilalti,care mai cumpara un ceas,niste blugi,etc.,
4.daca erau puse in vanzare prin Consignatie,nu erau furate
Nu stiu cine fura mai mult: Securitatea sau cei de la Posta. Mie mi-a venit un plic din Israel, deschis deja, crezand ca poate sunt bani in el. Deschis cu cutitul, nu cu abur sau alte smecherii sofisticate.
Articol infantil, o institutie a furat, nimic despre subiectii din institutie, care erau niste sfiinti, probabil.