Istoria controversată a proiectului pentru limitarea mandatelor șefilor serviciilor. O adoptare tacită, o abandonare și o repunere pe masă

Este vorba despre proiectul depus de parlamentarii USR Emanuel Ungureanu și Diana Stoica în iunie 2024. În urmă cu peste doi ani. Inițiativa celor doi prevede ca mandatul șefilor de servicii să fie limitat la opt ani. Două mandate a câte patru ani. Serviciile vizate sunt:

• Serviciul Român de Informații (SRI)
• Serviciul de Informații Externe (SIE)
• Serviciul de Protecție și Pază (SPP)
• Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)
• Direcția Generale de Protecție Internă a MAI (DGPI)
• Direcția Generale de Informații a Apărării (DGIA)

„Într-un stat de drept, serviciile secrete au un rol esențial. În România ultimilor ani, am văzut însă că serviciile sunt cele care pun miniștri, prim-miniștri și președinți de țară. Serviciile secrete sunt cele care s-au infiltrat în politică, în afaceri, în justiție, în presă și, de multe ori, puterea lor a depășit limita legală. Boala puterii este o boală care contaminează și șefii serviciilor secrete, nu doar politicienii.

Avem în România șase servicii secrete, iar unul dintre ele este condus de 19 ani de aceeași persoană, persoană al cărei nume era vehiculat când a apărut domnul Cârstoiu drept candidatul surpriză al comasaților roșii-galbeni pentru Primăria Capitalei. Și mai avem în România un serviciu secret care, de mai bine de 365 de zile, nu mai are un șef civil, ci unul militar”, declara Emanuel Ungureanu în iunie 2024.

Adoptat tacit la Camera Deputaților, „uitat” la Senat

Proiectul a fost inițial depus la Senat. A urmat vacanța parlamentară, iar la întoarcerea lor la muncă senatorii au stabilit că prima cameră care trebuie sesizată este, de fapt, Camera Deputaților.

Astfel, proiectul a ajuns în septembrie 2024 în Camera Deputaților. Pe 22 octombrie 2024, proiectul primește un raport comun de respingere din partea Comisiei de apărare și a celei comune pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI. Laurențiu-Dan Leoreanu era președintele Comisiei pentru apărare din Camera Deputaților, iar Ioan Chirteș conducea Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI.

„Legea nr. 14/1992 (n.r. Legea SRI) este un act normativ cu o vechime considerabilă, a cărui actualizare necesită o abordare complexă, presupunând modificări de fond, substanțiale, realizate în cadrul unui pachet normativ în care să fie incluse și modificări ale unora dintre actele normative cadru, incidente domeniului securității și apărării naționale”, a fost motivul invocat de cele două comisii pentru raportul de respingere.

Simion: „Ar trebui limitate mandatele mai multora”

Proiectul a ajuns să fie dezbătut și în plen într-o ședință din octombrie. La acel moment, Emanuel Ungureanu îi întreba pe deputați „de ce vă este așa de frică de cele șapte servicii secrete?”.

„Întrebat, fiind la Antena 3, la dezbaterea pentru prezidenţiale, domnul Ciolacu, ce are de gând cu serviciile secrete, întrebat dacă nu crede că şefii acestor servicii au prea multă putere şi stau de prea mult timp în funcţie, ce credeţi că a zis „curajosul” domn Ciolacu?

Că nu se poate ca serviciile să aibă în frunte oameni care stau acolo cu veacurile şi a spus că ar fi bine ca mandatele să fie limitate la două. Adică exact ce respingeţi voi astăzi, exact ce aţi respins în Comisia SRI, PSD şi PNL. Adică una spuneţi şi faceţi în Parlament şi cu totul altceva faceţi şi spuneţi la televizor”, spunea Emanuel Ungureanu.

A luat cuvântul și George Simion, liderul AUR, care a precizat că, „de principiu”, partidul său este de acord cu legea.

„Și ar trebui limitate mandatele mai multora – şi pe la Banca Naţională, şi domnul Arafat, şi alţi nemuritori care sunt în funcţii 20-30 de ani”, a completat acesta.

Proiectul nu a mai ajuns și la votul final. Pe 10 decembrie 2024 a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, odată cu depășirea termenului de 45 de zile pentru dezbatere și vot.

Tot în decembrie 2024 ajunge (din nou) la Senat. Aici a rămas, de-a dreptul la sertar, până luna aceasta. Deci aproape doi ani de zile.

Potrivit site-ului Senatului, în tot acest timp nu a fost emis niciun aviz sau raport pentru acest proiect de lege, astfel că n-a ajuns nici pe ordinea de zi.

„Eroare de procedură” la Senat în ceea ce privește un raport

Inițiativa a fost reînviată odată cu scandalul legat de participarea lui Lucian Pahonțu, șeful SPP, la evenimentele din 21 decembrie 1989. Dezvăluirea a fost făcută de Recorder, care a scris că Lucian Pahonțu „a făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu să înăbușe protestele izbucnite în București, în după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989. Conform mai multor documente descoperite de Recorder, Lucian Pahonțu a fost prezent în acea noapte în zona baricadei de la Intercontinental, unde trupele armate au omorât 48 de oameni și au arestat sute de manifestanți”.

După publicarea materialului Recorder, USR a cerut Biroului Permanent al Senatului ca proiectul să intre în procedură de urgență. Propunerea a fost adoptată, iar Biroul Permanent a dat comisiilor raportoare data de 15 septembrie 2026 ca termen pentru depunerea raportului comun și, ulterior, înscrierea proiectului pe ordinea de zi plenului Senatului.

La momentul publicării acestui material, comisiile raportoare nu au depus un raport comun, deși termenul a fost depășit. Comisia pentru apărare a adoptat un raport preliminar de admitere la limită de voturi, iar Comisia pentru controlul SRI a prezentat un raport preliminar de respingere. Pe site-ul Senatului apare drept comisie raportoare și Comisia pentru controlul SIE.

Surse din cadrul Comisiei au precizat pentru Cotidianul că este vorba despre o eroare de procedură, iar Comisia pentru controlul SIE nu ar trebui să dea raport, ci doar un aviz. Reprezentanții Comisiei au făcut solicitare conducerii Senatului să fie sesizați pentru aviz, au mai transmis sursele Cotidianul.

Astfel, este așteptată lămurirea situației pentru a fi întocmit un raport comun care să fie prezentat plenului Senatului pentru un vot final. Procedura parlamentară prevede ca voturile din toate comisiile care oferă raport preliminar să fie adunate, iar rezultatul tuturor voturilor să ofere un verdict în privința raportului.

Emanuel Ungureanu: „Sunteți subordinați serviciilor. Sunteți slugile lor”

Ședințele Comisiei de apărare din Senat pe acest subiect s-au desfășurat în tensiune. La prima discuție legată de acest subiect a izbucnit chiar un scandal.

Emanuel Ungureanu a ieșit din sală și a izbucnit la adresa senatorilor din Comisie, în special împotriva Nicoletei Pauliuc, fosta președintă a Comisiei:

„Doi ani l-ați blocat. Sunteți subordonați serviciilor. Sunteți slugile lor. Și Pauliuc a terminat Academia SRI. De asta timp de doi ani nu a mișcat nimic. Sunteți slugi”, a spus Emanuel Ungureanu.

Nicoleta Pauliuc a făcut un curs la Colegiul Național de Informații în anul 2015. Cotidianul a scris în august despre parlamentarii care au făcut cursuri la școlile SRI și MApN.

Pe hol, senatorul USR a continuat să o acuze pe Nicoleta Pauliuc că a blocat proiectul în perioada în care a condus Comisia de apărare.

„Puterea servicilor asupra parlamentarilor României din PSD și din AUR și asupra doamnei Pauliuc este copleșitoare. N-au fost în stare să dea cuvântul reprezentanților servicilor secrete să spună un punct de vedere. Parlamentul României, de-a lungul anilor, a fost pur și simplu în genunchi în fața influenței servicilor secrete.

Ați văzut cât circ ca să dezbatem. S-a mânat dezbaterea după ce timp de doi ani de zile doamna Pauliuc, care a făcut Academia SRI, a blocat orice fel de discuție și astăzi, deși a avut timp doi ani de zile să ceară avize de la CSAT, puncte de vedere, n-a făcut absolut nimic. A blocat legea complet, iar acum face sluji la șefii servicilor secrete care au pus-o aici”, a declarat Emanuel Ungureanu.

Nicoleta Pauliuc explică de ce nu a dezbătut proiectul în Comisia de apărare din Senat timp de un an și jumătate

Lângă Emanuel Ungureanu a venit și Nicoleta Pauliuc, care a respins acuzațiile senatorului USR.

„Mie mi-e rușine de acuzațiile domnului Ungureanu pentru el, în primul rând. Pentru că în comisie, fiecare membru al comisiei are un singur vot. În comisie, atunci când luăm în dezbatere proiectele legislative, proiectul legislativ are avize negative de peste tot.

În comisie, când luăm în dezbatere, ne uităm și la rapoartele pe care le-au dat colegii noștri. Comisia SRI a dat raport de respingere. USR are coleg în Comisia SRI, care a votat în unanimitate alături de colegilor, nu o dată, ci de două ori, raport de respingere.

În comisie de apărare, USR are colegi care au votat împotriva inițiativei colegului Ungureanu. De ce? Pentru că este prost scrisă, pentru că are avize negative de peste tot și pentru că niciodată inițiatorul nu s-a aplicat să aducă amendamente textului de lege, astfel încât la prima cameră textul să plece într-o variantă care ar fi putut să treacă inclusiv de votul colegilor lor din Camera Deputației”, a spus Nicoleta Pauliuc.

Proiectul a stat în Comisia de apărare din Senat de la revenirea sa în Senat, după adoptarea tacită de către Camera Deputaților. Adică din decembrie 2024. Timp în care nu a fost dezbătut pentru un raport.

Întrebată de ce în perioada în care a condus comisia nu a pus proiectul pe ordinea de zi, Nicoleta Pauliuc a invocat faptul că proiectul are avize negative.

„Ordinea de zi a Comisiei o face președintele împreună cu membri din biroul. Secretarul de astăzi din Comisie este membru în biroul Comisia SRI. Deci Comisia a avut permanent pe rol proiecte legislative aflate într-o urgență. Noi am făcut aici dezbateri ample cu fiecare proiect legislativ.

Deci nu am luat aleatoriu. Dar acest proiect de lege, având avizele toate negative, inițiatorul nevenind să depună amendamente astfel încât proiectul să treacă, rezultatul era previzibil. Dacă astăzi noi am avea amendamente sau inițiatorul ar fi venit măcar cu amendamente, sunt sigură că dezbaterea ar fi fost altfel”, a explicat Nicoleta Pauliuc.

Ulterior, aceasta a postat pe Facebook un text în care prezenta amendamentele pe care urma să le depună la proiectul de lege.

Daniel Zamfir: Proiectul este prost făcut

Și în ședința în care s-a dat votul pe raport au fost discuții aprinse. Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a acuzat că legea este scrisă prost și a propus ca toate partidele să facă împreună un alt proiect.

„Să consfințim ceea ce anume la nivel declarativ am făcut-o. Și anume, să limităm la cinci ani mandatele șefilor serviciilor secrete, adică SRI, SPP și SIE. Restul, că s-a făcut aici o varză de Bruxelles…normal, când legea e făcută de un individ ca Ungureanu, care nu are nicio legătură cu domeniul apărării, ci pur și simplu este un propagandist, evident, această lege trebuie făcută de persoane care cunosc domeniul.

Parlamentul votează mandatul acelor instituții, Parlamentul să decidă că limitează la două mandate. Restul, orice fel de ingerință, cu direcțiile de la Ministerul Apărării, cu direcțiile de la Ministerul de Interne, cu STS, nu au nicio legătură cu instituții de siguranță națională. Sunt direcții ale instituțiilor respective. Și acolo nu avem de ce să umblăm la limitarea mandatelor”, a spus Daniel Zamfir.

Acesta a mai adăugat că PSD s-a abținut pentru a transmite că social-democrații sunt de acord cu limitarea mandatelor și că proiectul de lege „este atât de prost făcut și nu putea fi aplicat”.