Cum îl unește industria lemnului pe Iohannis de Schweighofer

Mitingurile împotriva ordonanțelor privind modificarea Codului penal au monopolizat întreaga atenție din societatea românească. Parcă toate instituțiile sunt blocate și nimeni nu mai lucrează în țara asta. Nimeni nu mai este interesat ce se întâmplă în zona gri de exploatare a lemnului. Până acum, autoritățile nu au luat nicio măsură împotriva companiei Holzindustrie Schweighofer, deși numeroase controale au sesizat nereguli asupra modului de funcționare a acestei societăți, mai ales legată de exploatarea ilegală a lemnului din pădurile României. Guvernul tehnocrat a refuzat să aplice amenzi și să ia măsuri dure împotriva acestei multinaționale.

Una dintre explicații este protecția la cel mai înalt nivel de care beneficiază compania austriacă. Există suspiciuni rezonabile privind implicarea directă a președintelui Klaus Iohannis în protejarea afacerilor controversate ale Schweighofer în țara noastră. În primul rând, trebuie menționată relația specială pe care finul lui Iohannis, Andreas Huber, consulul onorific al Austriei, o are cu patronul companiei Holzindustrie Schweighofer.

În al doilea rând, este de notorietate apropierea dintre familia Iohannis și vecinii lor de stradă, familia Capră. Cosmin Dumitru Capră a fost o lungă perioadă director executiv la compania austriacă, iar soția acestuia, procurora Maria Capră, este cea care l-a scos basma curată pe Iohannis, în două dosare penale, pe vremea când era primar al Sibiului și președinte FDGR. De asemenea, nu este lipsit de interes faptul că procurorul Maria Capră a fost pensionată printr-o decizie semnată de președintele Iohannis într-o zi de 31 decembrie 2015, când acesta era plecat în vacanță, la Miami.

Finul lui Iohannis, prietenul austriecilor

Finul lui Iohannis, Andreas Huber, a fost numit consul onorific al Austriei la Sibiu în luna mai 2011 și are drept de circumscripție consulară regiunea în care sunt cuprinse județele Sibiu, Brașov, Alba, Mureș, Covasna și Harghita. Ce se spune în comunicatul oficial al Austriei: „Misiunea diplomatică, condusă de Consulul Onorific al Austriei la Sibiu, are rolul de a sprijini accesul companiilor austriece în regiune, de asemenea, ajutând la stabilirea contactelor între agenții economici români și cei austrieci pentru diversificarea relațiilor de afaceri, dar și de a sprijini, la nevoie, cetățenii austrieci aflați la Sibiu sau în regiunea de circumscripție consulară, în relațiile cu instituțiile publice și autoritățile locale, în vederea rezolvării unor probleme personale“.

Ce înțelegem din acest comunicat? Finul lui Iohannis, consul onorific al Austriei în România, este foarte preocupat de soarta companiei Holzindustrie Schweighofer (care funcționează în județele Alba și Covasna), de interesele sale în România și poate interveni pe lângă instituțiile abilitate pentru a sprijini doleanțele firmei. Cu alte cuvinte, Andreas Huber, din calitatea oficială pe care o are, poate interveni pe lângă Președinția României, reprezentată de nașul său, Klaus Iohannis, pentru a apăra interesele companiei austriece Holzindustrie Schweighofer. Și se pare că a și făcut-o. Oare, potrivit legilor țării, nu este vorba despre trafic de influență?

Protecție la cel mai înalt nivel

Amintim că președintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament proiectul de lege privind Codul silvic, pe 23 martie 2015. Un ONG internațional, Environmental Investigation Agency (EIA), condus la acea vreme de Mihai Goțiu (acum deputat USR și vajnic susținător al lui Iohannis), atrăgea atenția că motivația Administrației Prezidențiale conținea numeroase solicitări ale companiei Schweighofer, de modificare a proiectului Codului Silvic, cuprinse într-o scrisoare trimisă pe atunci prim-ministrului Victor Ponta, prin care cerea modificarea acestui proiect de lege. Supărarea companiei austriece se referea la pragul de maximum 30% de a procesa din volumul unui sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, prevedere cuprinsă în Codul silvic. Și tocmai acest aspect a fost atacat de Administrația Prezidențială în cererea de reexaminare a proiectului de Cod silvic.

Iată ce scria în cererea de reexaminare a Codului silvic, semnată de Klaus Iohannis și transmisă Parlamentului: „4. Art. I pct. 72 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementări privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurențial. Apreciem că dispozițiile art. 60 alin. (5) lit. f) și g) – prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național și dreptul de preempțiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă – sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice și contractuale, ca fundamente esențiale ale economiei de piață. Introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii și avantaje pentru alții, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurențial și ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligațiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene“.
Unii ar spune că este vorba despre conflict de interese. Dar președintele beneficiază de imunitate totală, pe timpul exercitării mandatului. Până la urmă, Parlamentul a respins cererea de reexaminare a Administrației Prezidențiale, ceea ce a reprezentat o lovitură dură dată companiei austriece.

Mai mult, Ministerul Mediului atrăgea atenția, în urma unui control efectuat în 2015, că societatea Schweighofer este implicată în acțiuni de evaziune fiscală. Potrivit controlului inspectorilor din minister, „a fost tăiată masă lemnoasă ilegal, care a fost introdusă în firmele respective – s-a constatat fantomă – pentru că multe s-au și închis, deci evaziune fiscală mare, iar masa lemnoasă respectivă a fost dusă la export“.

Andreas Huber deţine mai multe afaceri în Sibiu, printre care şi o reprezentanţă auto. Originar din localitatea Cristian, Huber a emigrat în anii ‘80 în Germania şi s-a întors în România după Revoluţie. Este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România din anul 2005, coleg în FDGR cu Klaus Iohannis, care a și condus Forumul între 2005-2014.

Pădurile iau calea Austriei, sub protecţia înalţilor oficiali

Prietenia lui Klaus cu vecina de lângă casă

Un alt indiciu rezonabil care demonstrează apropierea lui Klaus Iohannis de SC Holzindustrie Schweighofer este prietenia dintre șeful statului și vecinii săi, familia Capră. Iohannis locuiește pe strada Bâlea 35, iar soții Capră, la numărul 7. Cosmin Dumitru Capră a condus firma austriacă, din calitatea de director executiv, între 2003 și 2011. Apoi, acesta a devenit administratorul unei companii de produse regenerabile, Energy Exchange Austria (EXAA), care produce biomasă realizată la Schweighofer. Și mai interesant este faptul că soția sa, Carmen Maria Capră, procurorul la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, este cea care i-a închis definitiv lui Iohannis un dosar penal, pe data de 5 decembrie 2014, în care era acuzat de retrocedarea ilegală a unor imobile pe vremea în care era primar al Sibiului. Oare nu se poate numi această situație conflict de interese, în condițiile în care procurora care se ocupa de dosarul lui Iohannis era vecină cu actualul președinte?
Menționăm că acest dosar a fost închis (nu suspendat) la doar câteva săptămâni după ce Iohannis a ajuns șeful statului și la numai două luni de la depunerea acestuia la diferite instituții: DNA, Parchetul General. Oare legea permite ca vecina de pe strada pe care locuiești – și de la care împrumuți zahăr sau cafea – să te investigheze într-un dosar penal? Oare un asemenea procuror poate să-și păstreze obiectivitatea?

Astfel, potrivit unei ordonanțe emise pe 5.12.2014 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dosarul nr. 625/P/2014 este clasat pe motiv că faptele sunt prescrise. „Numita Staicu Eleonora a formulat în luna octombrie 2014 plângere penală împotriva numiților Klaus Werner Iohannis, Bucșa Radu Gabriel-notar, Forek Gertrud Therese Anna, Braune Stephan Max Johannis, Hans Klein, preot al Bisericii Evanghelice, Suciu Dorin – avocat, soția avocatului Suciu Dorin, funcționari și foști funcționari ai OSPI Sibiu, funcționari ai Primăriei (…), pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de înșelăciune (…), fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.“

NUP în dosarul FDGR

În același timp, procurorul Maria Capră i-a oferit lui Iohannis un NUP în anul 2011, într-un dosar penal ce viza calitatea acestuia de președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR). Atunci a fost depusă o plângere penală împotriva FDGR, care se declarase, în mod abuziv, continuatoare a Grupului Etnic German, organizație nazistă, scoasă în afara legii în 1944. Plângerea sesiza faptul că FDGR a avut drept scop doar un interes imobiliar, deoarece FDGR revendica toate imobilele care aparținuseră, înainte de 1944, Grupului Etnic German. Acum, procurorul nu mai este „activ“. Maria Capră s-a pensionat la vârsta de numai 47 de ani, printr-un decret prezidențial semnat de Klaus Iohannis, chiar în ultima zi a anului 2015, când șeful statului nu se afla la Cotroceni, ci în concediu în Florida, SUA. Ea a plecat din țară, la soțul său, Cosmin Dumitru, care conduce firma austriacă EXXA, de la Viena.

Material preluat cu acordul site-ului ancheteonline.ro

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 5
Costel Oprea 4 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.