Comisia Europeană a respins una dintre cele mai mari fuziuni franco-germane din ultimii ani, arătând că în acest fel s-ar crea un cvasimonopol pe piață. ”Comisia a interzis fuziunea dintre Alstom și Siemens, pentru că aceste companii nu au dorit să se aplece asupra îngrijorărilor noastre grave privind concurența”, a spus, miercuri, comisarul european de resort, daneza Margrethe Vestager.
Alstom și Siemens, cele mai mari companii producătoare de material rulant din țările lor și din Europa, au argumentat că fuziunea ar permite UE să concureze de la egal la egal cu compania chineză de profil CRRC. Interzicerea unei fuziuni de către Bruxelles este un lucru rar – potrivit Politico.eu, la 6.000 de fuziuni aprobate în ultimele trei decenii, au fost respinse doar 30 de asemenea decizii corporatiste. În cazul de față, opoziția a venit din partea Marii Britanii, Olandei, Spaniei, Belgiei și Spaniei, care au arătat că apariția unui cvasiminopol va afecta companiile mai mici de profil din aceste state.
Fuziunea Alstom-Siemens poate oferi un alt unghi de abordare a recentului Tratat de la Aachen, semnat de președintele Franței și cancelara Germaniei. Odată consumată ieșirea Marii Britanii din UE, Franța și Germania rămân fără contrapondere și vor incerca să se impună în fața celorlaltate state UE la orice nivel. O dovedește poziția adoptată de guvernele de la Berlin și Paris înainte și imediat după refuzul din partea Comisiei Europene.
Invocând argumentul concurenței cu companiile chineze, ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a declarat că este necesară o revizuire a regulilor antitrust la nivelul UE. ”Piața de referință pentru analizarea concurenței trebuie să fie piața mondială, nu piața europeană”, a spus Le Maire. Pentru el, decizia CE este ”o eroare politică: rolul Comisiei este să apere interesele economice ale Europei”. Ne putem însă întreba ce înțelege Le Maire prin Europa – toate statele membre sau doar primele două puteri economice din UE post-Brexit?
Și mai relevantă este reacția Berlinului. Cu doar o zi înaintea anunțării deciziei CE de a interzice marea fuziune Siemens-Alstom, o decizie cu siguranță deja cunoscută în Germania, ministrul Economiei, Peter Altmaier, a prezentat un proiect pentru o nouă strategie industrială germană orientată către crearea unor ”campioni” industriali, inclusiv prin fuziuni cu companii din Franța. Vorbind în fața Bundestagului, Altmaier, membru al Uniunii Creștin Democrate a cancelarei Merkel, a specificat limpede care sunt câțiva dintre ”campionii” de care guvernul german trebuie să aibă grijă: BASF, Thyssenkrupp, Siemens, Deutsche Bank.
Noua strategie industrială pare să aparțină nu guvernului, ci comapniilor germane, căci a fost prezentată imediat după ce BDI (o organizație umbrelă care aduna circa 100.000 de companii din Germania) a prezentat un plan similar. Ministrul Altmaier a subliniat un punct extrem de important al noii strategii: ”Trebuie să avem în vedere că sunt necesare modificări ale legislației antitrust”. Cu alte cuvinte, marile companii germane nu mai vor să joace după regulile celor mici. Este exact același lucru pe care l-a subliniat și ministrul francez de resort. Aceste inițiative franco-germane sunt justificate constant prin a arăta cu degetul către China. Însă, până la competiția majoră cu China, cele care vor avea de suferit de pe urma monopolurilor franco-germane susținute de guvernele de la Paris și Berlin și de presiunile lor pentru schimbarea regulilor jocului UE vor fi companiile din statele europene mai mici. Strategia industrială propusă în Germania nu se rezumă doar la facilitarea apariției unor cvasimonopoluri, ci vorbește și despre taxe mai mici pentru marile companii, subsidii de stat pentru energie și pentru dezvoltarea noilor tehnologii. Totul plecând de la ideea competiției acerbe cu China și SUA. De pe urma acestei strategii ar beneficia toate sectoarele de vârf ale economiei germane – producătorii de automobile, de medicamente, de aparatură medicală, de arme și industria aerospațială.
Politico.eu (o publicație finanțată din SUA) arată că, odată eliberate de contraponderea liberală britanica, Franța și Germania vor împinge UE către o politică economică protecționistă și dirijistă, politică care ar crea monopoluri ineficiente și ar dăuna intereselor consumatorilor. ”Până acum ne temeam că, dacă Marea Britanie iese din UE, Germania va fi mai izolată când va apăra liberalismul în fața politicilor anti-piață. Dar acum se pare că Germania este chiar țara care susține această ostilitate față de piața liberă”, spune Lars Feld, membru în consiliul național german al experților economici, citat de Politico. ”Dragă Peter Atmaier, dacă avem atât de mulți bani de cheltuit, de ce nu facem vreo trei sau cinci Brekleys germane în loc să pompăm bani în campionii naționali?”, spune Isabel Schnabel, membră în amintitul Consiliu.
Nu-i adevarat, Caline! Franta si-a distrus si ea industria, la fel României. Cu ajutorul Comisiei Europene, pe care-acuma o acuza (desi, niciodata nu-i prea târziu). Agitând spectrul xenofobiei, al rivalului chinezesc (mult mai puternic, de altfel, decât Alstrom-Siemens reunite). Ce-a pazit, din 1981 si pâna acuma, Franta? daca ar mai fi avut industrie, economie, în tara n-ar fi izbucnit Vestele Galbene (pe care guvernul si Macron tot nu vor sa le-auda, chiar daca economistii lor sunt excelent pregatiti. Dar nu-s „pe linie”, adica „distruge tot, privatizeaza tot”. Cu solutii pe care guvernul (analfabetii de la finante, fiindca nu-s altceva, împietritii-n stereotipii, la fel alora din Comisia Europeana, si unii, si altii, cu salarii uriase) solutii pe care guvernul nu le-avusese-n vedere pentru dezândatorarea tarii. Asta e. Ministerul finantelor si Presedintia, însa, desi le critica dur pe Vestele Galbene, le … plagiaza. + c-abia acuma s-au gasit oficialii din Franta-Germania s-acuze Comisia Europeana (în care, culmea, comisarul economic e … francez, Pierre Moscovici, cu stramosi evrei basarabeni…)?! n-aveau semnale cu duiumul din interior? Si nimeni n-a miscat în front. Ca „institutiile europene trebuie reformate”-au ramas slogane electorale. Si Comisia, desfiintata. Fiindc-a facut si face, vorba lui Ceausescu, „totul”, pentru distrugerea economica a continentului. Din care sa ceri azil, fiindc-a emigra dintr-o tara-n alta a UE nu mai ajunge. Distrugere si saracie (Franta, datoare la 100% din PIB, lume saraca, tarani cu venituri de 300 de euro/luna, salariul minim în economie fiind, însa, în teorie… de 1300, dar chiriile, navetele, copiii, gradinita, scoala … si peste toate astea, împrumuturile la dobânzi din ce-n ce mai mari)…
Franta si Germania practica „economic statecraft” si nu de ieri, de azi, ci de decenii bune. Ce nu inteleg – de fapt nu vor sa inteleaga – expertii neo-liberali din Romania e ca nu poti avea ,,campioni nationali” fara implicarea directa sau indirecta a statului. Si cum in Romania statul e vraiste – ,,un fleac, l-am ciuruit” – Romania nu va avea campioni nationali in urmatoarea suta de ani. Adica, pe scurt, va exista dpdv economic doar ca piata de consum. Ceea ce inseamna ca nu va exista nici politic, de vreme ce independenta economica genereaza independenta politica.
Pomeneste-le ,,profesionistilor” din BNR de campionii nationali si economic statecraft si-or sa te faca fascist si analfabet intr-ale economiei de piata. In conditiile in care ,,transcendentala” piata inseamna campioni nationali, agentii de rating, institutii financiare internationale si … state. Unele din statele astea sunt mereu la primire, ca Romania. Si vor fi atata vreme cat economic statecraft nu va face parte din discursul propriilor ,,experti” in economie.