Cum s-au scos europenii singuri din joc în Ucraina

a fosPrivind la anii ce au precedat războiul pe scară largă din Ucraina în lumina actualelor declarații ale fostei echipe Merkel și ale administrației, pentru România și vecinii noștri se contura fie un scenariu ce avea precedente, în care Germania și Rusia își dădeau mâna peste Europa de Est , fie unul în care o mână americana se întindea, de data aceasta peste întreaga Europă, pentru o mobiliza pentru un război pe care vest-europenii nu și l-au dorit și nu l-au simțit apropiindu-se. Acum, chiar și după patru ani de război, Europa nu poate încă suplini o dezangajare americană.

”Războiul a venit pentru că nu am negociat cu Rusia”

„Sunt ferm convins că nu am fi ajuns în acest război“, dacă Angela Merkel ar fi fost la putere, a spus Sigmar Gabriel, fost ministru de Externe și lider al Partidului Social Democrat, la televiziunea ARD, pe 11 noiembrie. Prin Tratatele de la Minsk, Merkel „a amânat războiul timp de opt ani“, a spus Gabriel, care a fost ministru in primul și cel de al treilea cabinet Merkel.

Sigmar Gabriel a spus că , în 2021 cancelarul dorea să negocieze personal cu președintele rus Vladimir Putin. Dar în Consiliul European, doar premierul Ungariei, Viktor Orbán, a susținut-o pe Merkel. Astfel, „europenii s-au scos practic din joc“, iar astăzi președintele american Donald Trump trebuie să negocieze o problemă europeană. „Noi înșine nu am avut curajul să facem asta în 2021“, a spus Gabriel.

”Istoria arată că, pentru că nu au negociat între ei, a venit marele război. Evoluțiile istorice au fost de așa natură încât marele război nu a izbucnit în timpul mandatului Angelei Merkel și în perioada în care a vrut să negocieze, ci după aceea”, a spus fostul ministru de Externe german. Gabriel crede că UE a ratat o oportunitate de a negocia si de a evita războiul în 2021. „Nimeni nu poate spune astăzi dacă am fi avut succes. Tot ce putem spune este: pentru că nu am făcut nimic, am fost dați afară din joc“.

Atac voalat al echipei Merkel la adresa Europei de Est

Fostul ministru de Externe reia teza Angelei Merkel privind piedicile puse de republicile baltice si Polonia inițiativei germane de a relua negocierile cu Rusia în 2021, de data aceasta încercând să prezinte UE ca pe o voce unică, nu prin summituri între Rusia, Franța, Germania. Însă dependența de la acel moment a Germaniei din energia importată din Rusia era foarte mare (jumătate din gazele naturale erau importate din Rusia), asta chiar și în contextul in care Rusia anexase de șapte ani Crimeea. Chiar și așa, cancelarul  Merkel a dat lumina verde pentru construcția Nord Stream 2, gazoductul Gazprom,  în timp ce partenerii occidentali, inclusiv Donald Trump în primul său mandat, avertizaseră cu privire la riscuri și se opuseseră planului.

Fostul ministru de Externe german spune că Merkel s-a numărat printre cei care au încercat să pună capăt războiului din Estul Ucrainei, început în 2014, sugerând ca Putin să accepte o misiune ONU. „Ne-a promis că va accepta așa ceva. Dar nimic din toate acestea nu a fost eficient în cele din urmă. Rezultatul a fost că, cel târziu odată cu alegerea lui Donald Trump, (în 2016) nu s-a mai vorbit deloc despre ce s-ar putea face la nivel internațional pentru a pune în aplicare încetarea focului convenită.“

Politica verde și legile UE, vinovate pentru dependența de Rusia

Întrebat de ce Germania și-a menținut dependența de gazul rusesc atât de mult timp, Gabriel a oferit trei explicații: creșterea economică pe termen lung, decizia de a elimina treptat energia nucleară și cărbunele (după accidentul nuclear de la Fukushima, in 2011, la presiunea Verzilor) și decizia UE intrată în vigoare în 2002 (așa-zisul prim pachet energetic al UE) care liberalizează piața energiei, elimină monopolurile naționale și introduce interesul privat în politica energetică, în special pentru furnizarea de energie pentru marii consumatori. „Ce fac companiile dacă sunt responsabile pentru furnizarea de energie? Ei primesc cel mai ieftin lucru de pe piață: acesta a fost gazul rusesc”, a spus Gabriel.

Privind alimentarea cu gaze din Rusia, Sigmar Gabriel a spus: „Politicienii, cu excepția Verzilor, au susținut constant această politică. De asemenea, aveam experiența de decenii – chiar și în cele mai întunecate vremuri ale Războiul Rece –,  că am primit gaze naturale din Uniunea Sovietică și mai târziu din Rusia. Având în vedere această experiență, nimeni din Germania nu a ajuns la concluzia că acest lucru ar putea fi un pericol”.

Fără ajutorul Americii în Ucraina nu-i putem opri pe ruși

Prin Acordurile de la Minsk, Angela Merkel a amânat cu opt ani marele război împotriva Ucrainei. „Eram convinși la acea vreme că putem lucra cu Putin“, a spus Gabriel. La acea vreme, nimeni nu a prezis că președintele rus Putin va ataca întreaga Ucraina. În ceea ce privește situația actuală din Ucraina, Gabriel a spus: „Dacă ne uităm astăzi unde ar putea duce negocierile privind Ucraina, sperăm să salvăm măcar ceea ce s-a convenit în Acordurile de la Minsk“,  dar lucrurile arată ”mai rău” în acest moment.

Iar Sigmar Gabriel este de părere că Ucraina nu este pe lista de priorități a președintelui american, la fel ca și în 2016, când Trump i-a spus că este o problemă „europeană”. Se pune acum întrebarea cât va dura răbdarea președintelui SUA cu europenii. „Știm foarte bine că fără ajutorul american în Ucraina nu îi putem opri pe ruși. Dacă vrei ca Ucraina să nu piardă, trebuie să te lupți pentru ca americanii să-i susțină în continuare”, a spus Gabriel. El a făcut aluzie și la forța serviciilor secrete americane, spunând că Europa nu are asemenea abilități și are nevoie de America. „Un lucru este clar: avem nevoie de Trump”.

Un plan german pentru Ucraina

Ce înseamnă a salva ceea ce s-a convenit în acordurile de la Minsk, amintite de Sigmar Gabriel? Acordul Minsk 2 a fost încheiat la începutul anului 2015, imediat după prăbușirea apărării ucrainene în Donețk, după bătălia de la Debalțeve. Prevedea o încetare imediata a focului, retragerea armamentului greu, preluarea controlului frontierei cu Rusia de către Ucraina, amendarea Constituției Ucrainei pentru a permite descentralizarea în Donbas, organizarea de alegeri locale în Donbas sub legea ucraineană. În 2019, a fost propusă așa-numita ”formulă Steinmeier” de aplicare a acestor prevederi (Frank-Walter Steinmeier este și acum președinte al Germaniei), într-o etapizare văzută ca fiind favorabilă Rusiei (deși acceptată pe hârtie de fostul regim Petro Poroșenko): în primul rând alegeri locale (legitimate de o misiune OSCE), apoi garantarea unui statut special pentru Donbas în Constituția Ucrainei, abia apoi control ucrainean asupra frontierei estice cu Rusia.

Declarațiile lui Sigmar Gabriel completează reproșurile voalate ale Angelei Merkel adresate țărilor baltice și Poloniei, într-un interviu recent pentru o publicație a opoziției din Ungaria. Atunci, Merkel a fost acuzată că face istorie contrafactuală și jocurile propagandei ruse vorbind despre ce s-ar fi întâmplat dacă fostele țări socialiste din Europa nu s-ar fi opus inițiativei germane de a continua negocierile cu Vladimir Putin.

A fost Nord Stream o afacere pur privată?

Acum, fostul ministru Sigmar Gabriel pare să se folosească de interviurile din Germania și pentru a se apăra într-o investigație a parlamentului landului Mecklenburg-Pomerania (acolo unde ajungea conducta Nord Stream 2 din Rusia) cu privire la o fundație finanțată în mare parte de Gazprom – MV Climate – care a luptat chiar și cu Statele Unite pentru a obține operaționalizarea acestui gazoduct, chiar în vreme ce Rusia masa trupe la granițele Ucrainei. Miza este de a stabili dacă au existat legături între această fundație și guvernul federal de la Berlin. Toți miniștrii guvernului Merkel implicați în domeniul finanțelor și energiei au avut aceeași poziție – Nord Stream 2 a fost o afacere privată, așa cum prevede legislația europeană. Fostul premier Olaf Scholz, ministru al Finanțelor în ultimul guvern Merkel, va depune și el mărturie, pe 21 noiembrie.