Unsprezece întrebări pentru Viorel Panait, director general Comvex SA.
– Domnule Panait, nu vă luptați cu statul și cu birocrația, ci cu un fost asociat. Cum comentați demersul lui Raimondo De Rubeis, fost membru în Consiliul de Administrație și acționar Comvex, care a solicitat ASF redeschiderea investigației privind majorarea de capital realizată de companie în 2016?
– Este a…cine mai știe câta acțiune vindicativă a fostului acționar. Este un veritabil abuz de drept, păcat că nu există o sancțiune în acest sens. Acest personaj este total străin de Comvex. Nu mai este acționar, nu mai este administrator. Nu se mai regăsește în lanțul de dețineri. Nicio hotărâre civilă sau decizie administrativă nu va putea aduce vreun beneficiu în patrimoniul său. Este o hărțuire (în primul rând a funcționarilor ASF cărora le pierde timpul și pune la îndoială nemeritat rațiunea de acum 7 ani) din care are de câștigat doar vehiculul mediatic.
– Cîte asemenea cereri și plîngeri au fost formulate de cînd a început confruntarea lui De Rubeis cu acționariatul de la Comvex?
– Nenumărate. Au fost acțiuni civile, fond, apel, recurs…la Registrul Comerțului, la Tribunale, plângeri penale la DNA, la DIICOT, Tribunalul Constanța, la Tribunalul București, plângeri administrative la ANAF, la ASF, la ESMA… plângeri la băncile finanțatoare, la partenerii comerciali… Cândva numărasem vreo 63.
– Care au fost instituțiile care au analizat și care s-au pronunțat pînă acum?
– Tribunalul Constanța, Tribunalul București, Curtea de Apel Constanța, Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA, DIICOT, ASF, ESMA, ANAF. Toate, dar absolut toate au respins alegațiile fostului asociat și administrator.
– Considerați că este o revenire justificată sau o tentativă repetată de a contesta o decizie deja analizată de instanțe și autorități?
– Noi la Comvex am învățat să respectăm legea. Ne place legea. Legea stipuleză că, doar în cazul în care apar elemente noi, ASF poate (nu e obligat) să reanalizeze. În acest caz, nu există niciun element nou! Toate alegațiile sunt aceleași din 2017. Singurele „noutăți” sunt hotărârile civile definitive, penale definitive, intervenite între 2017 și prezent, prin care instanțele au respins toate cererile fostului acționar, consfințind cu putere de lege (pentru că hotărârea judecătorească este lege!) legalitatea demersurilor societare ale Comvex SA și ale acționarilor săi.
– Care considerați că este diferența dintre revendicare și hărțuială judiciară?
– Nu sunt jurist, dar avocații fostului acționar au spus clar în câteva rânduri când au fost întrebați direct că fostul acționar nu cere, nu pretinde, nu revendică nimic! El nu urmărește „binele său”, ci „răul celorlalți”. Un fel de să moară capra vecinului…
– Revenind la contestările lui De Rubeis, care au fost obiectivele concrete ale majorării de capital din 2016 și ce impact a avut această operațiune asupra planurilor investiționale ale Comvex?
– Necesitatea construirii Terminalului de Cereale a fost evidentă încă din 2014. Culmea e că și fostul acționar recunoaște asta. Doar că o operațiune de asemenea anvergură nu se putea face din banii pe care îi avea Comvex. Am încercat toate celelalte posibilități: programul Connecting Europe Facility (CEF) si schema de ajutor de stat instituită prin HG nr. 807/2014, dar nu ne-am calificat. Și fostul acționar știe asta, pentru că participa la ședințele de CA. Ca ultim resort, am apelat la creditul sindicalizat Raiffeisen Bank SA/Eximbank SA. Doar că băncile, la fel ca în cazul unui credit ipotecar prin care vreți să cumpărați o casă, pretindeau un avans, o coparticipare de 20%. Și nu aveam banii aceștia. Așa că am apelat la acționari, la contribuția acționarilor. Acest lucru se realizează printr-o majorare de capital: Societatea emite noi acțiuni (6 milioane în acest caz), iar acționarii care doresc le achiziționează într-un mecanism care implică atâtea entități, aprobări, verificări, tocmai pentru a se asigura legalitatea, transparența, echidistanța.
Efectul majorării? Terminalul a fost finalizat în 2020, acum lucrăm la extinderea capacității. În tot acest timp, Comvex a fost profitabil și a reîntors parte din acest profit (dividende) către acționari, indiferent că au participat sau nu la majorare.
– De Rubies afirmă că majorarea de capital ar fi fost folosită ca pretext pentru preluarea controlului asupra companiei. A existat vreo intenție de concentrare a acționariatului în jurul anumitor familii sau persoane din conducere?
– Este o prostie! Să vă explic! Tot mecanismul de majorare cu termene, locuri, adrese, formulare, etc. au fost publicate cu mult timp înainte (termenul legal) pentru ca orice persoană care dorea să subscrie, să o poată face. Și aceasta se numește transparență.
În prima etapă a majorării care a durat o lună, orice acționar existent putea să subscrie pentru a-și păstra procentul. Și au fost acționari mari care au înțeles necesitatea și au subscris, și au fost acționari și mai mari care nu au subscris, din motivele lor pe care nu se cade să le comentăm, fiecare stabilește cum își prioritizează bani.
În etapa a doua, oricare acționar putea subscrie oricâte acțiuni dorea, în funcție de câți bani a avut sau a considerat că trebuie să aloce în această operațiune.
Acționarii care știau câți bani vor să „cheltuiască”, nu au așteptat publicarea rezultatelor oficiale ale primei etape că deja se așezaseră la coadă, cu documente întocmite cu multe zile înainte. Oamenii au stat la coadă în frig în decembrie. Domnul fost acționar nu a vrut să contribuie nici măcar cu un leu la majorare, atât în etapa 1 cât și în etapa 2. Nici un alt mare acționar nu a subscris în etapa 2. Din nou, fiecare face ce consideră cu banii săi. Nimeni nu a avut vreun avantaj, toată lumea știa câți bani are de cheltuit, la ce dată se deschide etapa a doua și unde! Putea să vină să se așeze la coadă cu 1 zi înainte, cu 10 zile înainte, cu o lună înainte pentru a fi sigur că este primul!
De ce să facă acest lucru? Este o regulă, niciodată nu sunt subscrise toate acțiunile în etapa 1. Aceasta pentru că marea masă a acționarilor Comvex, ca în cazul tuturor societăților privatizate, o reprezintă „cuponarii” cei care au 40 de acțiuni. Întotdeauna unii nu vin să subscrie fie ca au uitat ca au acțiuni, sau nu le-au menționat în vreun certificat de moștenitor, sau pentru că nu consideră important. Sau, așa cum am spus, pentru că fiecare face ce vrea cu banii săi!
În etapa a doua, toată lumea spera să subscrie măcar acțiunile rămase nesubscrise în prima etapa. Nimeni nu a vizat acțiunile nesubscrise de acționarul majoritar, pentru ca nimeni nu putea să știe ce va face acesta. Voința acționarului majoritar era voința răposatului domn Idu Corneliu. Și toată lumea știe că dacă dumnealui dorea ceva, voința sa se aducea la îndeplinire. În concluzie, până la momentul deschiderii ușii intermediarului care asigura primirea subscrierilor, nimeni nu putea fi sigur că „intențiile” sale vor putea fi duse la îndeplinire. Și aceasta se numește echidistanță.
Toate etapele au fost supuse verificării ASF și Registrului Comerțului (și apoi instanțelor care au analizat majorarea și modificarea actului constitutiv). Și toate au concluzionat că majorarea a fost legală.
– Documentele depuse la ASF invocă lipsa transparenței și folosirea de informații privilegiate. Acuzațiile sale au fost cauze în justiție, soluționate definitiv. Cum comentați acuzația că ar fi existat o coordonare prealabilă privind achiziția acțiunilor înainte de majorarea de capital?
-Există o investigație ASF confirmată de ESMA (autoritatea europeană), există 4 ordonanțe DNA și DIICOT, două hotărâri penale definitive și o sentință civilă care toate, în unanimitate, concluzionează că nu au existat informații privilegiate, nu a existat divulgare/utilizare de informații privilegiate, nu a existat „coordonare”. Ba chiar toate au concluzionat că toate operațiunile anterioare și ulterioare majorării au fost legale, transparente, echidistante, asigurând posibilitatea oricărui acționar să poată să subscrie dacă dorea și depunea minimul de efort de a se așeza la un rând. Reaua intenție nu trebuie comentată, ci sancționată.
-De Rubies afirmă că în Prospectul de ofertă ar fi fost prezentate informații incomplete sau înșelătoare. Cum comentați această acuzație?
-Domnul fost acționar tot afirmă de 8 ani si tot de 8 ani este contrazis constant de parchete, instanțe, autorități naționale și europene. Nu putem comenta asupra eventualei afectări a capacității de înțelegere a fostului acționar.”
– Au existat beneficii concrete pentru Comvex și pentru toți acționarii în urma majorării de capital din 2016? Cum a fost folosit capitalul atras prin această operațiune?
– Absolut! Cel mai mare beneficiu: Comvex a continuat să existe. Apoi, acționarii au primit dividende, indiferent dacă au participat sau nu la majorare. Banii rezultați din majorare, alături de banii pe care îi avea Comvex, s-au constituit în avansul/coparticiparea de 20% necesar pentru a primi creditul de la Raiffeisen și Eximbank, bani cu care am construit cel mai mare și mai rapid Terminal de Cereale din Portul Constanța.
– Cum comentați faptul că DIICOT și DNA au clasat dosarele penale pe această temă? Considerați că aceste soluții confirmă legalitatea acțiunilor conducerii Comvex?
– Am salutat aceste clasări, confirmate prin hotărâri penale definitive, survenite la 6 ani de la majorare. Bineînțeles că aceste hotărâri confirmă legalitatea, este suficient să fie lecturate. Am apreciat enorm faptul că procurorii și judecătorii s-au aplecat cu minuțiozitate asupra acestei problematici extrem de nișate, cea a pieței de capital. Oamenii aceia, prin ce au scris, au dovedit că au înțeles fenomenul, că legislația specifică le este familiară.
