Cum se traduce cenzura presei din maghiară în română ?

Proiectul pedelist al controlării presei scrise – tipărite şi electronice –, după modelul supravegherii exercitate de C.N.A. pentru presa de radio şi cea de televiziune, nu este inspirat doar din trecutul Secţiei de Cenzură a C.C. al P.C.R. ci şi din cel de inspiraţie nazistă intrat deja în vigoare în Ungaria dominată de Orban Viktor. Elucubraţii într-o lume normală, recentele idei despre dispariţia unor posturi de televiziune şi talk-showuri ale consilierului prezidenţial pe probleme politice al preşedintelui României sunt de fapt pregătiri pentru reînvierea parcticilor PCR şi pentru transpunerea în România a practicilor Ungariei orbaniste. “Libertatea presei este suprimată”, strigă, în prag de sufocare, presa din Ungaria. România nu e departe.

În Ungaria, o organizaţie formată din cinci persoane, toate numite de partidul aflat la putere, în virtutea majorităţii de care dispune, urmează să impună amenzi cuprinse intre 35.000 de euro pentru ziare şi 730.000 de euro pentru televiziuni, dacă acestea prezinta informatii “neechilibrate politic”, care vin împotriva “interesului public” sau a “moralităţii” şi “deminităţii umane”. Legea prevede că jurnaliştii sunt obligaţi să-şi dezvăluie sursele, în cazul în acest lucru este necesar din raţiuni de „securitate naţională”.

Niciunul dintre conceptele de mai sus nu sunt clar definite de noua lege, scrie Amnesty International şi niciunul dintre membrii Autorităţii Naţionale pentru Media şi Comunicaţii nu a fost ales în urma unei consultări parlamentare cu opoziţia.

“Libertatea presei este suprimată” în Ungaria. Astfel scrie cotidianul “Nepsabadsag”, după ce parlamentul a adoptat legea descrisa mai sus, care prevede înfiinţarea unui consiliu al mass-media învestit cu puteri excesive. Opoziţia de la Budapesta avertiza încă din această vară că efectul ar fi „transformarea presei publice într-o presă de partid”.

Prin votul parlamentarilor puterii, care deţine o majoritate fără precedent de două treimi, a luat naştere Autoritatea Naţională pentru Media si Comunicaţii, ale cărei atributii sunt, din nou, “fără precedent în UE”, după cum arată Amnesty Internaţional. Legea se va aplica nu numai mass-media publice ci şi private, indiferent că este vorba despre televiziuni, presă scrisă, radio sau publicaţii online.

Criticii legii susţin că amenzile care se apropie de 100.000 de euro sunt suficient de mari pentru a duce la închiderea micilor publicaţii. De altfel, Autoritatea nou creată are puterea de a decide închiderea publicaţiilor.

Dincolo de amenzile excesive, legea coferă Autorităţii Naţionale dreptul de a intra în redacţiile ziarelor pentru a consulta, fără mandat, documentele jurnaliştilor, dacă se consideră că informaţiile publicate de ziarul cu pricina nu sunt adevărate.

În semn de protest, realizatorii emisiunii matinale a unui post de radio au păstrat tăcerea timp de un minut. Ei au fost suspendaţi imediat de conducerea radioului.

Noua lege a presei din Ungaria a fost criticată de publicaţii precum “Financial Times” şi de marile agenţii de presă, care amintesc că Ungaria riscă să limiteze libertatea de expresie cu doar câteva săptămâni înainte de a prelua, în premieră, preşedinţia rotativă a Consiliului European. Proiectul de lege a fost criticat şi de “Washington Times”, încă din această vară. Publicaţia americană relata că premierul Viktor Orban deţine o majoritate parlamentara fără precedent, doua treimi din mandate, şi se foloseşte de ea pentru a anula o prevedere constituţională care viza evitarea monopolurilor în domeniul mass-media.

În România, un astfel de consiliu precum cel ce a luat deja fiinţă în Ungaria, e foarte aproape să se nască şi cu sprijinul tacit al Europei Unite. Regimul din ce în ce mai autoritarist al lui Traian Băsescu a copt – prin intermediul comitetului militar-ministerial pe care îl controlează, CSAT -, o schiţă a unei viitoare strategii de securitate naţională care să consacre controlul asupra mass-media sub pretextul posibilelor atentate la siguranţa statului.

Sesizat de opoziţia parlamentară din România, Parlamentul European – prin Comisia de Petiţii – nu a acceptat luarea în discuţie a sesizării. Parlamentul European este dominat în acest moment de Partidul Popular European din care face parte şi PDL-ul lui Traian Băsescu.

Răzvan Ciubotaru

Cristian Oprea