Cum și-a dat șeful SRI avizul pe ordonanța 6

Zi cu miză mare în Parlament marți. Comisia Juridică a Camerei Deputaților ia în discuție legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

Discuția a fost amânată până după-amiază pentru a aștepta punctul de vedere al ministrului Justiției, Tudorel Toader.

Este vorba de ordonanța adoptată de Guvernul Cioloș care a stat la baza încheierii protocolului dintre SRI și Parchetul General în 2016.

Legea a fost adoptată tacit în Senat, Camera Deputaților fiind cameră decizională în acest caz.

Pe 11 septembrie, ministrul Justiției, Tudorel Toader, căruia coaliția i-a cerut o ordonanță pe protocoale, declara că există în Camera Deputaților un proiect prin care se analizează Ordonanța 6 din 2016, care a stat la baza încheierii protocolului din același an, între PÎCCJ și SRI, iar dacă actul normativ va fi respins, s-a putea ca probe din dosare să fie suspuse revizuirii.

„În Camera Deputaților se află un proiect de lege care analizează Ordonanța 6 ce a permis aceste echipe mixte și aceste protocoale. Am înțeles că e posibil ca ordonanța să fie respinsă, dacă respingi ordonanța, e echivalentul unei modificări substanțiale printr-o altă ordonanță de urgență. E important ca legiuitorul să stabilească ce se întâmplă cu efectele juridice (…) Dacă pică ordonanța, legea trebuie promulgată de președinte și produce efecte de la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Posibil ca președintele să o atace la CCR. Se respinge ordonanța, legiuitorul trebuie să spună ce se întâmplă cu efectele juridice pe care ordonanța le-a produs. Dacă legiuitorul spune că se mențin efectele… dar dacă le anulează, atunci ne întoarcem la ce spuneam, în sensul că toate probele soluționate prin echipe mixte vor fi supuse revizuirii”, a declarat Tudorel Toader, la Antena3.

Ordonanța în cauză, adoptată în 2016, a transformat SRI în organ de cercetare penală specială cu atribuții în cazurile de siguranță națională și terorism, în urma deciziei CCR prin care Serviciul a fost eliminat din rândul instituțiilor care pot face interceptări în dosarele penale.

„Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală specială conform art. 55 alin. (5), (6) Cod de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor  de supraveghere tehnică, conform prevederilor aceluiaşi cod”, prevede ordonanța.

În 2016, directorul SRI, Eduard Hellvig, a avizat proiectul ordonanței de urgență, transmițând și o precizare pe care ministrul Justiției de atunci Raluca Prună și-a însușit-o, potrivit corespondenței publicate acum de luju.ro.

„Urmare adresei dumneavoastra nr. 23227/2016, va transmitem anexat proiectul ordonantei de urgenta a Guvernului privind unele masuri privind punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal, semnat de directorul Serviciului Roman de Informatii in calitate de avizator, cu urmatorul amendament: Dispozitiile legale propuse, de reglementare a modalitatii de punere in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal, sunt in concordanta cu recomandarile date de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 51/2016, indeplinind cerintele de claritate, precizie, previzibilitate si accesibilitate a legii, in materie penala. Astfel, suntem de acord cu continutul proiectului ordonantei de urgenta a Guvernului supus analizei, cu precizarea ca, in ceea ce priveste competentele tehnice ale Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor in scopul executarii supravegherii tehnice, acestea sunt limitate numai la metoda speciala de supraveghere sau cercetare prevazuta de art. 138 alin. (1) lit. a) Cod de Procedura Penala referitoare la interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta”, potrivit sursei citate.

Ulterior, Raluca Prună l-a informat pe președintele de atunci al Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Aron, că Ministerul Justiției își însușește amendamentul Serviciului.

„In completarea corespondentei nr. 23227/09.03.2016 privind proiectul de ordonanta de urgenta a Guvernului privind unele masuri privind punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal, va transmitem anexat amendamentul formulat de catre Serviciul Roman de Informatii, formulat in contextul avizarii proiectului acestui act normativ si pe care Ministerul Justitiei il insuseste”, se arată în adresa transmisă de către Raluca Prună CSM-ului.

Prună a informat CSM că Ministerul Justiției își însușește amendamentul SRI

Vicepreședintele Camerei Deputaților, deputatul PSD Florin Iordache, a declarat pe 13 septembrie că OUG 6/2016 trebuie dezbătută în Parlament pentru a se decide dacă va fi respinsă sau completată, susținând că „Ministerul Justiției, CSM și Parchetul General ar trebui să stea la o masă pentru a găsi soluția”.

„Există o dezbatere, așteptăm punctul de vedere al Ministerului Justiției, pentru că până la urmă ordonanța 6 nu a venit de undeva din cer, a fost emisă de doamna Prună, când era ministru al Justiției. Dacă cumva și fără îndoială ordonanța 6 trebuie respinsă sau în mare parte respinsă…dar trebuie să punem ceva la articolul II, adică toate persoanele care au fost instrumentate cu încălcarea normelor de drept, se întâmplă ce? Și atunci, discutăm… Soluția este în parlament. Toți cei de bună credință, pornind cu Ministerul Justiției, CSM, Parchetul General, să vină, ne așezăm la masă și găsim soluția legislativă. Sunt foarte importante și protocoalele, dar aceste protocoale au adăugat la lege. Dacă au adăugat la lege și câțiva oameni au avut de suferit nu trebnuie să reglementăm? Nu este nicio amnistie mascată”, a afirmat președintele Comisiei speciale pentru modificarea legilor Justiției, Florin Iordache, în Parlament.

Întrebat dacă prin OUG 6/2016 se încearcă tatonarea unei legi pentru amnistie și grațiere, Iordache a răspuns că nu, însă OUG 6/2016 trebuie ”rezolvată” în Parlament.

„Nu este o tatonare, este ordonanța 6 care trebuie rezolvată într-un fel sau altul în Parlament: adoptată, respinsă, adoptată cu modificări și așa mai departe. Discutăm de o Ordonanța 6. Ordonanța 6 care din punctul nostru de vedere, și ați văzut că există deja niște decizii la instanță, au venit să adauge cumva Codului penal și Codului de procedură penală. Dacă colegii mei au invocat această situație, care există în spațiul public… dacă trebuie să facem modificări și dacă deja instanțele deja am văzut că au dat primele hotărâri în care su spus că în primă instanță persoanele au fost cercetate abuziv, cu încălcarea normelor de drept, cu încălcarea normelor de procedură penală, etc. Putem sta impasibili, să așteptăm să vină de sus, de undeva? Nu”, a adăugat Iordache, care a precizat că OUG a fost dată în timpul guvernului condus de Dacian Cioloș.