D’Annunzio şi iubirile lui în Festivalul de la Gardone Riviera

Pe malul lacului Garda se află oraşul Gardone Riviera. Aici, într-o atmosferă paradiziacă, într-o scenografie naturală formată din Insula Garda, Muntele Baldo, peninsula Sirmione şi Parcul natural Rocca di Manerba, în vechea reşedinţă „Vittoriale degli Italiani” a poetului Gabriele d’Annunzio, donată statului italian, se desfăşoară, din 3 iulie până la 13 august, „Noul Festival de […]

D’Annunzio şi iubirile lui în Festivalul de la Gardone Riviera

Pe malul lacului Garda se află oraşul Gardone Riviera. Aici, într-o atmosferă paradiziacă, într-o scenografie naturală formată din Insula Garda, Muntele Baldo, peninsula Sirmione şi Parcul natural Rocca di Manerba, în vechea reşedinţă „Vittoriale degli Italiani” a poetului Gabriele d’Annunzio, donată statului italian, se desfăşoară, din 3 iulie până la 13 august, „Noul Festival de […]

Pe malul lacului Garda se află oraşul Gardone Riviera. Aici, într-o atmosferă paradiziacă, într-o scenografie naturală formată din Insula Garda, Muntele Baldo, peninsula Sirmione şi Parcul natural Rocca di Manerba, în vechea reşedinţă „Vittoriale degli Italiani” a poetului Gabriele d’Annunzio, donată statului italian, se desfăşoară, din 3 iulie până la 13 august, „Noul Festival de la Vittoriale”, al cărui rege va fi Dansul.

Duminică a fost inaugurat aici Muzeul „d’Annunzio Eroe”, care reuneşte 74 de obiecte inedite ce au aparţinut poetului, de la autografe şi spade, la steaguri şi opere de artă. Toate piesele provin din colecţia ambasadorului Antonio Benedetto Spada, care le-a împrumutat pentru 20 de ani, contractul putând fi reînnoit. Se află printre ele şi manuscrisul dedicat lui Giuseppe Garibaldi, „La notte di Caprera”. Ceremonia a început cu 11 salve de tun, repetate din oră în oră între 18.00 şi 21.00.

Festivalul a debutat seara, cu Marea Gală de Dans, intitulată „Tener-a-mente”, ce a avut-o protagnistă pe balerina étoile a Operei din Paris, Eleonora Abbagnato. Aplauze furtunoase au răsplătit acest omagiu al cărui titlu aminteşte cuvintele lui dintr-o scrisoare adresată uneia dintre iubite, adus lui Gabriele d’Annunzio.

Eleonora Abbagnato şi Benjamin Pech

„Tener-a-mente” a fost creat special de Daniel Cipriani, curator al multor Gale de Dans şi Balet, fie în Italia, la „Taormina Arte”, „Mittelfest”, „Ravello Festival”, fie în alte ţări: Teatrul „Cervantes” din Malaga, în Spania, Teatrul Naţional de la Addis Abeba în Etiopia…

Spectacolul este un omagiu adus scriitorului, dar şi celor mai importante două femei care i-au inspirat opera şi cărora li se datorează mai multe creaţii ale „Profetului”: Eleonora Duse, supranumită „Divina”, şi pianista Luisa Baccara.

Eleonora Abbagnato, care va fi acompaniată pe scenă de alte stele ale Baletului din Paris, Hervé Moreau şi Benjamin Pech, va reaminti dragostea lui d’Annunzio pentru aceste două femei, interpretând fragmente din baletele repertoriului romantic şi clasic, recreând iubirile, pasiunile, dramele şi gesturile eroice care l-au caracterizat pe scriitor. Între acestea, celebrul pas-de-deux din „Dama cu camelii” de John Neumeier, pe muzica lui Chopin, pe care pianista Luisa Baccara o cânta magnific, atrăgând astfel atenţia poetului. Piesa a fost acompaniată la pian de Vessela Pelovska, de la Opera din Paris. „Dama cu camelii” este însă legată şi de Eleonora Duse, pe care d’Annunzio a întâlnit-o la „Teatro Valle” din Roma, în 1888, la sfârşitul unei reprezentaţii cu această operă celebră. Printre alte balete înscrise în program s-a numărat şi o secvenţă din „Leda şi lebăda” a lui Roland Petit, care aminteşte de „Leda fără lebădă” a lui d’Annunzio.

Eleonora Abbagnato şi Jeremie Belingard

Primele balerine de la „Maggio Musicale Fiorentino”, Gisela Carmona şi Federica Maine, au interpretat baletul „Bunavestire” al lui Angelin Preljocaj, a cărui coregrafie este inspirată de tradiţia creştină şi descrie întâlnirea Fecioarei Maria cu Arhanghelul Gabriel.

Alte două piese, cu Maria Iakovleva şi Denys Cherevychko, primi balerini ai Operei din Viena, au omagiat perioada napolitană a lui D’Annunzio, interpretând „Tarantella”, în coregrafia lui George Balanchine, şi pasionalul pas-de-deux din „Don Quijote” pe muzica lui Minkus, conceput de Marius Petipa. Actorul Walter Mramor a citit câteva fragmente din corespondenţa dintre scriitor şi muzele sale.

A fost o seară emoţionantă, sub semnul dragostei şi al eleganţei, două valori dragi lui d’Annunzio, care a făcut din ele propriul stil de viaţă, propriul stindard. De-a lungul existenţei sale a fost dispus să sfideze totul şi pe toată lumea pentru a nu le trăda. O viaţă intensă ca un roman, compusă din iubiri pasagere, din pasiuni dezlănţuite, din tentative de sinucidere, din mari renunţări şi curajoase aventuri.

Dar ceea ce l-a inspirat în primul rând au fost poveştile sale de dragoste. E surprinzător de constatat că în viaţa lui a fost constantă prezenţa unor personaje feminine extravagante. Marchiza Casati Stampa, cea mai fascinantă dintre toate, a inspirat peste timp stilişti ca Chanel şi John Galliano, şi a fost interpretată de Vivien Leigh în filmul „Contesa” (1965) şi de Ingrid Bergman în „A Matter of Time”, semnat de Vincente Minnelli. Ziarista Olga Ossani, servitoarea fidelă Amélie Mazoyer, nefericita Giuseppina Mancini şi soţia lui, Maria Hardouin, sunt numai câteva dintre femeile care i-au traversat viaţa. Niciuna cu un pseudonim, niciuna cu o caracterizare precisă. Organizatorii au dorit să amintească publicului, într-o singură seară, viaţa unei personalităţi care a făcut din Italia un punct de referinţă în domeniul artei, personalitate intensă în sensul propriu al termenului. Cuvintele, muzica şi dansul s-au contopit sub un cer înstelat, pe fundalul minunatului teatru de la Vittoriale pe care d’Annunzio l-a construit în continua căutare a frumuseţii şi a perfecţiunii.

Eleonora Abbagnato şi Benjamin Pech, prim balerini la Opera din Paris

„Vittoriale este un loc magic, ca Arena din Verona. Dar pentru mine, întreaga Italie e un loc magic. Mă consider privilegiată: să pot dansa şi aduce un omagiu lui Gabriele d’Annunzio în locul pe care el însuşi l-a ales pentru reşedinţa sa constituie în mod sigur o experienţă extraordinară. Să dansezi înconjurat de obiectele care i-au aparţinut este extrem de emoţionant. Ştim cu toţii cu câtă grijă alegea Poetul statuile, tablorile şi în general tot ceea ce îl înconjura”, mărturisea marea balerină Eleonora Abbagnato.

Festivalul promite mari nume internaţionale şi staruri italiene, tradiţie şi inovaţie, rafinament şi calitate.

Un alt eveniment de dans internaţional îl constituie, în 13 iulie, spectacolul Baletului din Beijing, „La Poesia del vento” (Poezia vântului), o grandioasă montare cu 140 balerini în scena, în costume tradiţionale.

Festivalul se va încheia tot cu o Gală de Dans cu spectacolul „Lebăda neagră”, pe muzica lui Ceaikovski din „Lacul lebedelor”, în coregrafia lui Marius Petipa. Protagoniştii acestei seri, în care evoluează şi dansatori ai Corpului de Balet al Operei din Roma, vor fi Irina Dvorovenko şi Maxim Beloserkovsky, prim balerini la „American Ballet Theatre”.

Circ, muzică, teatru pe malul Lacului Garda

Irina Dvorovenco şi Beloserkovsky în Lebăda neagră

Celelate arte se alătură baletului în această prestigioasă manifestare.

O altă mare Gală va prilejui mâine întâlnirea cu cei mai talentaţi artişti de circ din lume, într-un spectacol combinând noile inovaţii ale acestei arte cu circul clasic, cu participarea „actualei regine a circului internaţional”, cum a numit-o publicaţia „Vanity Fair”, Erika Lemay, medaliată cu aur la Festivalul de gen de la Paris şi membră a vestitului „Cirque du Soleil”. În acelaşi spectacol apar renumitul clovn rus Housch Ma Housch, solist la „Lido” din Paris, şi chiar directorul Circului din Budapesta, Christian Kristof, „un adevărat Fred Astaire al arenei”.

Seara de 9 iulie este rezervată geniului comic al teatrului italian Alessandro Bergonzoni, care propune „Urge”, spectacol care în stagiunea aceasta a obţinut un extraordinar succes de critică şi de public. Este aşteptată cu nerăbdare „Logodnicii lui Alessandro Manzoni – Reading”, o punere în scenă de şi cu Massimiliano Finazzer Flory, care va fi acompaniat de prima balerină a Corpului de Balet a Teatrului „Scala”, Gilda Gelati, spectacol dedicat celor 150 de ani de la Unirea Italiei.

O componentă importantă a manifestării este muzica. Prima întâlnire va avea loc în 8 iulie cu grupul american „Manhattan Transfert”, format din Tim Hauser, Alan Paul, protagonist în anii ’80 al celebrului musical „Grease”, Cheryl Bentyne şi Janis Siegel. Autorii pieselor „Extension” şi „Mecca for Moderns” vor reitera cariera lor desfăşurată între pop şi jazz, salsa şi folk, rock’n’roll şi R&B. Istoricul trompetist de jazz Wynton Marsalis, primul care a obţinut Premiul Pulitzer pentru muzica de jazz şi deţinător a 9 Premii Grammy, va reînvia atmosfera din New Orleans cu cele mai bune piese ale repertoriului său, alături de Orchestra de la „Lincoln Center”. Muzica folk şi atmosfera gitană vor fi ingredientele ultimului album, ce va apărea în toamna acestui an, „Champagne for Gypsies’, al lui Goran Bregovic şi al ‘The Wedding and Funeral Band”, ce vor încânta şi ei publicul de la Gardone Riviera.

Concertul lui Lou Reed, ex liderul formaţiei „Velvet Underground”, care revine în Italia după experienţa cu „Metal Machine Trio”, într-un concert intitulat „Sweet Tooth”, propune un sound de la sfârşitul anilor ’70.

Histrionicul Vinicio Capossela prezintă proiectul „Marinai, profeti e balene”, un dublu disc abia apărut. În sfârşit, „Noche Flamenca”, cu compania „Soledad Barrio”, în premieră în Italia, ovaţionată de public şi critică pe plan mondial, încheie luna iulie.

În luna august, celebrul compozitor şi trompetist Markus Stockhausen va cânta alături de „Orchestra d’Archi Italiana”, „Katalko Athletic Dance Theatre” va prezenta noul spectacol, „Light”, o alchimie între energia gestului sportiv şi armonioasa intensitate a dansului.

Ermanno Olmi, omagiat la 80 de ani

Ermanno Olmi primind Leul de Aur pentru întreaga carieră

În 11 iulie va fi decernat Premiul „Il Vittoriale” celebrului regizor, scenarist, maestru de imagine, scenograf şi producător de film Ermanno Olmi, un reper al neorealismului italian, născut la Bergamo în 24 iulie 1931. După ce se specializează în filmul documentar, realizând producţii de gen pentru compania „Edisonvolta”, cineastul studiază la Academia de Artă Dramatică din Milano. Debutează în lungmetraj cu „Il tempo si è fermato”, în 1959, dar consacrarea vine după doi ani cu „Il posto”, distins cu Premiul Criticii la Festivalul de Film de la Veneţia.

Capodopera sa este considerată pelicula „L’albero degli zoccoli”, din 1978, care îşi adjudecă „Palme d’Or” la Cannes, Premiul „César” pentru cel mai bun film străin şi „Nastro d’Argento”. În 1982 a fondat şcoala „Ipotesi Cinema” la Bassano del Grappa.

Bogata şi variata sa filmografie i-a adus numeroase distincţii, printre care „Leul de Aur”, „David di Donatello” şi „Nastro d’Argento” pentru „La leggenda del santo bevitore”, „Leopardul de onoare” la Festivalul de la Locarno, în 2004, Premiul „Federico Fellini” în 2007 şi „Leul de Aur” pentru întreaga carieră, în 2008.

Premiul „Il Vittoriale”, o operă a lui Mimmo Paladino, care a creat pentru această ocazie o miniatură în aluminiu a faimosului „Cal albastru” plasat lângă „Anfiteatro”, îi va fi înmânat maestrului octogenar de către preşedintele Fundaţiei Vittoriale.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.