Datele care arată că românii consumă ceea ce produc alții

România a raportat un deficit comercial de peste 5,837 miliarde euro, în primele șase luni din acest an, în creştere cu 30,2% comparativ cu perioada similară din 2016, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

După primele cinci luni, deficitul comrcial a fost mai mare cu 18% față de perioada ianuarie-mai 2016.

„Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I‐30.VI 2017 a fost de 5837,7 milioane euro, mai mare cu 1354,2 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1.I‐30.VI 2016. Valoarea schimburilor intra‐UE28 de bunuri în perioada 1.I‐30.VI 2017 a fost de 23478,4 milioane euro la expedieri şi de 27839,6 milioane euro la introduceri, reprezentând 76,0% din total exporturi şi 75,8% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra‐UE 28 de bunuri în perioada 1.I‐30.VI 2017 a fost de 7399,4 milioane euro la exporturi şi de 8875,9 milioane euro la importuri, reprezentând 24,0% din total exporturi şi 24,2% din total importuri”, se spune în document. Asta înseamnă că venitul disponibil al populaţiei, rezultat din majorările salariale sau reducerile de taxe, se duce în importuri într-o bună măsură. Mai exact, românii consumă din ceea ce alții produc și în felul acesta se amplifică unul din riscurile. În acest moment, România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, dar există riscuri financiare generate de activele externe, de vulnerabilităţile sectorului bancar, de creşterile salariale în domeniul bugetar şi de politicile fiscale prociclice. Cum se manifestă această politică prociclică? Când se vorbeşte de ciclul economiei, se vorbeşte de ciclul de creştere și de cel de descreştere pentru că economia evoluează în timp ca o sinusoidă – urcă, ajunge la un vârf, și apoi coboară. Acum, în România, economia se află în faza de creştere. Când scad taxele se stimulează consumul, care la rândul lui stimulează creşterea economică. Asta înseamnă că măsura de reducere a taxelor simultan cu creşterea de salarii este prociclică, adică stimulează o creştere care este oricum. Politica prociclică poate conduce economia la o situaţie nesusutenabilă întrucât taxele deja scăzute şi salariile crescute nu mai pot fi susținte. Este cea ce s-a întâmplat în 2008.

Deficitul bugetar s-a triplat atunci în doar câteva luni, împrumuturile au devenit tot mai scumpe, România a apelat din nou la expertiza nedorită a FMI. Partea cea mai dificilă a economie s-a consumat în ultima parte a lui 2008, când a fost o criză de lichidate, iar șocul cel mare s-a simțit în 2010, când Guvernul Boc a decis creșterea TVA de la 19 la 24%.

Într-un raport recent al BNR se arată că „evoluţia exporturilor este susţinută în fapt de un număr restrâns de ramuri, şi anume cele integrate în reţelele internaţionale de producţie, care au beneficiat de influxuri consistente de investiţii străine directe (componente auto, echipamente electrice)”.

În acelaşi timp, industria uşoară, industria chimică şi metalurgia (sectoare care generează încă 14,3% din totalul exporturilor de bunuri) oferă mai puţin suport exporturilor, în contextul concurenţei din partea producătorilor asiatici, dar şi al unor constrângeri interne (presiune în creştere din partea costurilor salariale, restrângere a capacităţilor de producţie)”, se spune în documentul INS.

Despre Cosmin Pam Matei Articolele 414
Author