De ce a rămas România fără forță de muncă

Populația României scade zilnic cu 248 de persoane și, în acest ritm, în maximum 220 de ani țara va rămâne fără locuitori.

Așa se facă că, după 27 de ani de migrație și de scădere a natalității, România se confruntă în acest moment cu o acută lipsă de forță de muncă în foarte multe zone din țară. Sunt 4,7 milioane de salariați cu acte în regulă, din 8 milioane care fac parte din populația ocupată, iar alți 3 milioane de oameni au plecat în străinătate. Elena Antoneac, head of operations în Nestlers Group, companie care oferă servicii de imigrare și mobilitate globală, a declarat în cadrul conferinței „Intrăm într-o nouă eră a fiscalității?“, organizată de ZF și KPMG, că peste 40.000 de români pleacă anual să muncească în străinătate, dar golul lăsat e acoperit doar de 5.500 de imigranţi din afara statelor UE care au voie, legal, să vină la muncă în România în fiecare an. Conform acesteia, criza de personal din România poate fi rezolvată doar prin creşterea salariilor şi prin dublarea, într-o primă fază, a numărului de avize de muncă date de statul român străinilor.

Angajatorii din România încearcă să rezolve criza de personal existentă pe plan local aplicând un cumul de măsuri, una dintre acestea vizând creşterea beneficiilor şi avantajelor pe care le oferă candidaţilor.

Nu se găsesc muncitori

„Există o permanentă tendinţă de plecare a angajaţilor cu experienţă şi pregătire în spaţiul comunitar, iar piaţa muncii locală nu oferă soluţii de înlocuire. Acţiunile întreprinse de societate nu au reuşit să contracareze efectele acestui fenomen, astfel că lipsa forţei de muncă va deveni o problemă majoră pentru activitatea viitoare“, susțin reprezentanții companiei Comelf Bistriția, o societate cu o capitalizare de 53 de milioane de lei. Nemții de la EKR-Elektrokontakt au renunțat recent la o investiție de 80 de milioane de lei la Târgu Jiu pentru că au acuzat lipsa de forță de muncă pregătită și creșterea salariilor în zonă. Un investitor italian a deschis o fabrică de confecţii la Turburea, județul Gorj, dar duce lipsă de personal calificat. Până acum au fost angajate 30 de femei, însă societatea din Italia căuta pentru recrutare aproximativ 150 de persoane.

Multe companii recurg la relocări de forță de muncă dintr-o zonă într-alta a țării. De exemplu, japonezii de la Fujikura au adus 900 de lucrători din Moldova la fabricile pe care le dețin la Cluj și Dej. Altele au încheiat parteneriate cu Administrația Națională a Penitenciarelor pentru a se folosi de deținuți. În Timișoara, la companiile TRW Automotive, Rilug și AEM lucrează 40% din cei încarcerați în penitenciarul local, adică 400. 150 de deținuți de la Gherla muncesc pentru mai sus numiții japonezi de la Fujikura.

Generația Millennials

Într-un sondaj de opinie pe care Camera de Comerț și Industrie a României l-a făcut în rândul antreprenorilor, se arată că găsirea forței de muncă a devenit principala grijă a mediului de afaceri din România. Companiile nu cer doar absolvenți de facultate, ci și tineri specializați în școli profesionale. Firma de recrutare Smartree din România susţine că „salariul nu este cel mai important“ pentru angajaţii de până în 37 de ani. Conform acesteia, procesele clasice de recrutare sunt înlocuite cu cele sociale, punându-se accent pe mediul online, social media şi pe interviurile informale. De asemenea, formalitatea de la interviu a dispărut, fiind în acest fel adaptat tot procesul „generaţiei millennials“.

Probleme cu școala românească

Principala cauză care duce la lipsa forței de muncă o reprezintă faptul că școala nu reușește să-i pregătească pe tineri pentru piața muncii. Cauze ale penuriei de forţă de muncă sunt explicate de Claudia Petrescu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române. „România are aproximativ 19% rata de părăsire timpurie a şcolii, spre deosebire de celelalte ţări ale Uniunii Europene, unde avem o medie de 11%“, explică aceasta.

O altă problemă a calităţii învăţământului profesional şi tehnic este lipsa orientării şi consilierii profesionale. „În acest moment avem un consilier la 800 de elevi“, a explicat Claudia Petrescu.

Cele mai multe investiții în producție sunt grupate în special în vestul și centrul țării și aproape deloc în Moldova. Cele mai ridicate rate ale şomajului sunt înregistrate în sud-vestul României (8,22%), sud (7,19%) şi sud-est (6,66%), regiuni în care activităţile rurale sunt preponderente.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4533 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.