De ce este vulnerabil un guvern minoritar. Ce șanse are Bolojan să formeze unul

Un guvern minoritar nu deține peste 50% din mandatele parlamentare și apare ca o soluție de compromis în momente de criză politică. Un iz de criză politică se simte și acum. Relația dintre PSD și propriul premier, respectiv dintre premier și propriul partid nu este una ideală. Chiar Ilie Bolojan recunoaște că s-ar putea ca în perioada următoare să vedem mișcări de plăci politice și să ajungem la un guvern fără PSD.

Vom explica în cele ce urmează de ce guvernele minoritare sunt șubrede și nu au o viață prea lungă.

Scurtă istorie a guvernelor minoritare în România postdecembristă

Guvernul Nicolae Văcăroiu (1992-1996)

A fost primul guvern minoritar după 1990. Guvernul a fost format de FDSN, devenit ulterior PDSR, care deținea doar aproximativ o treime din mandatele parlamentare după alegerile din 1992. Pentru a asigura stabilitatea, PDSR s-a bazat pe susținerea în Parlament a „Patrulaterului Roșu”, format din PUNR, PRM și PSM.

Guvernul Călin Popescu Tăriceanu II (2007-2008)

În 2007, PNL și PD au rupt coaliția de guvernare. Tăriceanu a format a doua guvernare din PNL și UDMR. Un cabinet minoritar, susținut din Parlament de PSD.

Guvernele Orban I și II (2019-2020)

Primul a fost învestit după căderea Guvernului Dăncilă. A fost un guvern minoritar, format din miniștri PNL, și a funcționat cu sprijin parlamentar de la USR, UDMR, PMP și ALDE. A fost demis prin moțiune de cenzură în februarie 2020. Dar la doar câteva săptămâni mai târziu, Orban e numit iar premier, în contextul izbucnirii pandemiei. Guvernul și-a păstrat, în mare parte, componența. A funcționat până la demisia lui Ludovic Orban, pe 7 decembrie 2020, imediat după alegerile parlamentare.

Luăm cel mai recent caz, Guvernul condus de Ludovic Orban. De ce s-a dizolvat așa repede?

Cum a dat PSD jos Guvernul Orban după bunul plac

Motivul inițierii moțiunii a fost legat de angajarea răspunderii pe proiectul primarilor în două tururi, care nu a convenit nici PSD, nici UDMR. Guvernul Orban a fost demis la doar trei luni și o zi de la învestire. Erau necesare 233 de voturi, dar PSD a strâns 261, deci cu mult peste. PSD a reușit să mobilizeze o majoritate solidă alături de UDMR, fără mult efort.

Spre comparație, Ludovic Orban și cei 16 miniștri din cabinetul au primit la învestire voturi de la 240 parlamentari.

De ce guvernele minoritare sunt vulnerabile

Neavând majoritate, Guvernul este într-o continuă negociere. Parlamentarii Puterii trebuie să meargă pe coji de ouă și să ceară constant sprijin de la partidele din Opoziție pentru a reuși să-și treacă proiectele. De aceea vedem, ca în cazul Guvernului Ludovic Orban (sau chiar Ilie Bolojan), instrumente de genul angajarea răspunderii sau OUG folosite în exces, pentru a evita dezbaterea parlamentară.

Un astfel de guvern este expus riscului de a fi demis oricând prin moțiune de cenzură.

Poate forma Bolojan un guvern minoritar?

„Într-o situație de criză politică, am mai ajuns la guverne minoritare. Nu exclud că în perioada următoare nu se pot întâmpla astfel de lucruri, dar cred că pentru țara noastră este de dorit să avem o stabilitate politică, este de dorit să avem politici predictibile și comportamente responsabile ale partidelor politice”, a spus Bolojan la RFI.

Aritmetica parlamentară arată astfel acum:

Așadar, PNL + PSD + USR + UDMR + minoritățile = 310 parlamentari.

Fără PSD, Coaliția ar dispune, în Parlament, de 181 de voturi.

Doar PSD + AUR ar avea împreună, în cazul unei moțiuni de cenzură, 219 voturi din cele 233 necesare pentru a-l da jos pe Bolojan. Aici se mai adaugă și POT, SOS sau parlamentarii neafiliați nemulțumiți. La cât de fragmentați sunt liberalii, nu ar fi greu să mai smulgă și din rândul lor câteva voturi.

Așadar, dacă PSD ar fi în Opoziție, nu ar fi deloc greu să răstoarne Guvernul.

Rămâne și întrebarea poate fi numit Bolojan premier din nou?

În 2020, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic între preşedinte şi Parlament în legătură cu desemnarea liderului PNL, Ludovic Orban, în funcţia de premier, pentru a doua oară, în urma demiterii prin moțiune de cenzură.

Inclusiv atunci a existat o dezbatere în spațiul public și diverse păreri ale constituționaliștilor dacă poate sau nu să fie numit Orban a doua oară.

În motivarea Curții se menționează că „desemnându-l tot pe Ludovic Orban candidat pentru funcția de prim-ministru, președintele României încearcă să anihileze rolul constituțional al Parlamentului” și „nesocotește, totodată, propriile atribuții „.