De ce își poate lua adio Ilie Bolojan de la o nouă numire în funcția de premier – ANALIZĂ

Președintele nu numește, mai ales în situația de față, un premier după preferințele sale. Acesta trebuie să țină cont de o majoritate parlamentară care să îi susțină propunerea la vot. Cu alte cuvinte, Nicușor Dan este obligat să desemneze un premier care are șanse reale să obțină o majoritate în Parlament. Ceea ce și are în plan, spun surse de la Palatul Cotroceni.

Există și varianta teoretică ca șeful statului să mai facă o desemnare în cazul în care prima este respinsă. Însă contextul actual politic nu îi permite să forțeze un vot. O a doua respingere în Parlament ar crea contextul ideal pentru anticipate, pe care AUR le-ar dori. Însă Nicușor Dan a exclus categoric scenariul și nici nu e obligat să le declanșeze.

Pe surse dinspre Palatul Cotroceni a ieșit informația că președintele are pe masă patru variante de guvern. Niciuna care să îl aibă în frunte pe Ilie Bolojan. Iar explicațiile sunt mai simple decât toată rumoarea care s-a creat în jurul acestei discuții.

CITEȘTE ȘI: Noul premier, desemnat până la 1 iunie. Ce scenarii de guvern sunt luate în calcul la Cotroceni SURSE

Ilie Bolojan și (in)capacitatea de a strânge o majoritate

Pe de o parte, o nouă desemnare a lui Ilie Bolojan din partea lui Nicușor Dan vine cu o serie de probleme de strategie pentru președinte. Probleme care curg din modul în care a fost declanșată criza politică.

PNL și USR au stabilit fără echivoc în interiorul partidelor că nu mai vor să colaboreze cu PSD. Mai mult, PNL a stabilit și că vrea să intre în opoziție. Totuși, Ciprian Ciucu, prim-vicepreședintele PNL, a lăsat o portiță deschisă pentru un guvern minoritar format în jurul PNL, în cazul în care PSD nu va reuși să strângă, la rândul său, susținere în Parlament pentru propriul guvern. Doar că PNL îl vrea tot pe Ilie Bolojan premier.

CITEȘTE ȘI: Ciprian Ciucu, întrebat dacă Ilie Bolojan a fost dat jos de forțe din afara politicii: It’s complicated – INTERVIU

Dar, totuși, de ce nu îl va putea numi Nicușor Dan pe Ilie Bolojan premier în cazul în care liberalii se decid să formeze un guvern minoritar?

În primul rând, pentru că Ilie Bolojan nu ar reuși să strângă o majoritate. PSD i-a retras deja sprijinul politic și a inițiat și votat chiar o moțiune de cenzură împotriva sa. Aici se adaugă AUR, care a fost coinițiatorul moțiunii. Deci, din start, Ilie Bolojan a pierdut orice șansă de a se baza pe voturile măcar a unuia dintre partidele mari din Parlament.

La moțiune au luat parte și parlamentarii SOS România, PACE, POT și neafiliați, astfel că nici pe susținerea acestora nu se poate baza actualul premier interimar. Iar UDMR, USR și bucata din grupul minorităților naționale care nu a votat moțiunea nu pot compensa numeric.

Cu alte cuvinte, și un guvern minoritar are nevoie de o majoritate pentru a fi învestit. Iar Ilie Bolojan nu se poate baza pe niciuna. Astfel, președintele are mâinile legate și nu îl poate desemna din nou.

Nicușor Dan nu vrea dușmani. Chiar dacă înseamnă să nu aibă nici prieteni

PSD, în principal, ar considera-o o sfidare, iar Nicușor Dan nu își permite să aibă dușmani politici. Conflictul de pe scena politică ar escalada și mai mult, iar social-democrații ar putea amenința inclusiv cu suspendarea președintelui. O discuție deja aprinsă în spațiul public și un demers pentru care AUR strângea semnături la începutul anului.

Nicușor Dan nu are un partid propriu. Este și motivul pentru care a reușit să aibă o tracțiune uriașă la alegerile prezidențiale de anul trecut. Nici USR, care și-a trădat propriul candidat pentru a îl susține pe Nicușor Dan, nu poate fi considerat un partid prezidențial. O spun chiar voci din partid, nemulțumite după numirile lui Nicușor Dan la șefia parchetelor, pentru Cotidianul.

CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV „Nimeni nu mai este nicușorist în USR acum”. Nicușor Dan a dezamăgit total USR

O nouă desemnare a lui Ilie Bolojan, în contextul în care acesta nu poate strânge o majoritate, ar veni la pachet, astfel, cu o „izolare” a președintelui. PSD i-ar deveni ostil, iar AUR va specula momentul pentru a îl ataca și mai mult. Ar recâștiga, în schimb, încrederea totală a USR. Dar pentru Nicușor Dan miza mai valoroasă pare a fi de a nu își face dușmani decât de a lega prietenii.

Totodată, Nicușor Dan nu îl mai poate „vinde” pe Ilie Bolojan ca un factor de stabilitate. Un premier demis prin moțiune cu un scor zdrobitor nu mai poate fi considerat un negociator redutabil sau un premier capabil să gestioneze o majoritate și-așa fragilă care l-ar putea susține.

Un reproș subtil

Președintele vrea rezultate imediate. A spus-o chiar săptămâna trecută, când a anunțat că vrea ca viitorul guvern să propună bugetul pentru 2027 în luna septembrie a acestui an. Ilie Bolojan, premier într-o coaliție cu largă majoritate, a reușit să vină în Parlament cu bugetul pentru 2026 abia în luna martie. Speculând mesajul președintelui legat de bugetul pentrul anul viitor, șeful statului pare nemulțumit de modul în care a fost adoptat bugetul anul acesta și îi reproșează lui Ilie Bolojan întârzierea.

Premierul a motivat devansarea prin faptul că trebuia adoptat mai întâi pachetul pe administrație.

„Dacă nu aveai pachetul din administrație, nu puteai să-ți reduci cheltuielile de personal. N-ai cum să reduci deficitul dacă nu faci economii”, a spus Ilie Bolojan.

Mai mult, bugetul a fost adoptat cu mare scandal între PSD și PNL. Social-democrații au depus amendamente de peste trei miliarde de lei. S-a ajuns la un blocaj total, iar ședința Comisiei pentru buget din Parlament a fost chiar suspendată. Într-un final, Ilie Bolojan a făcut un compromis și a luat banii care mai erau necesari de la magistrați.

Cu alte cuvinte, Ilie Bolojan nu a reușit să țină frâu PSD într-o coaliție formată din patru partide care se bazau pe o majoritate considerabilă. Să devină din nou premier, într-un guvern minoritar de această dată, ar reprezenta o provocare și mai mare pentru o persoană care nu reușește să ajungă la un dialog cu cei mai mari „jucători” din politică. Iar președintele Nicușor Dan nu va risca să gireze o astfel de situație.

Perspectiva constituțională

PSD insistă în discuțiile formale și informale că Ilie Bolojan nu mai are ce căuta la Palatul Victoria. Principalul motiv: o decizie CCR din 2020. Însă la o citire atentă a deciziei cu pricina observăm că situația era alta la acea vreme, iar argumentele se refereau la o atitudine total diferită.

În 2020, atât președintele Klaus Iohannis, cât și premierul desemnat, Ludovic Orban, vorbeau despre încercarea anticipatelor. Ori, încă o desemnare venea la o zi după ce Ludovic Orban fusese demis din funcție, prin moțiunea de cenzură. Într-o zi situația politică nu se schimbase. Nu fusese nicio negociere pentru o nouă majoritate.

CITEȘTE ȘI: Trei erori tactice ale PSD în războiul cu Bolojan. Două au avut efectul greblă ANALIZĂ

Mai mult, Ludovic Orban făcuse „păcatul” de a spune că vrea anticipate. Ori, din textul și interpretarea Constituției rezultă că rolul persoanei desemnate e să facă tot posibilul pentru a strânge o majoritate parlamentară.

Redăm un scurt extras din decizia CCR:

„Curtea reține că scopul comun al autorităților publice implicate în procedura învestiturii/numirii Guvernului este, în mod logic, numirea unui nou Guvern, ceea ce presupune desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru care să intre în această logică a normelor constituționale. Întreaga procedură a numirii Guvernului a fost configurată de legiuitorul constituant în vederea constituirii rapide a noului Guvern, pentru a nu fi prelungită o criză politică determinată de funcționarea unui Guvern demis, cu o capacitate juridică restrânsă, respectiv pentru a fi evitată o criză politică de o și mai mare amploare, care să conducă la posibila dizolvare a Parlamentului.

Aceasta este rațiunea consultărilor care preced desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru și numai în realizarea acestui deziderat, adică al numirii Guvernului, iar nu al blocării numirii acestuia, este construită întreaga procedură constituțională dezvoltată în dispozițiile art.85, art.103 și art.104 din Constituție, pe care Președintele României trebuie să le aibă deopotrivă în vedere. Acceptarea unei interpretări strict literale și fragmentate a Constituției ar putea conduce la concluzia că orice nu este interzis expres de textul constituțional este permis de acesta, chiar dacă ar contraveni în mod evident logicii și spiritului Constituției, iar o asemenea concluzie este inacceptabilă, întrucât este incompatibilă cu principiile statului de drept”, arată CCR.