Trei erori tactice ale PSD în războiul cu Bolojan. Două au avut efectul greblă ANALIZĂ

PSD a plecat în confruntarea cu Ilie Bolojan, sprijiniți de o parte a PNL, fără temele făcute sau fără a-și da seama că pașii tactici pot fi dejucați simplu.

Prima eroare. Demisia de bunăvoie

Prima dată PSD-iștii au prezentat cu tam-tam rezultatul referedumului intern și demisia propriilor miniștri. Au presat pentru o demisie de onoare a lui Bolojan, pentru că nu mai are susținere. Blindat de Constituție, încăpățânare și logică politică, Bolojan nu și-a dat demisia și nici nu a venit pentru vreun vot de confirmare a noii echipe. Atenție, e vot de confirmare, nu de încredere. Efectul juridic al confirmării e exact cel al moțiunii simple.

Așa că PSD și AUR s-au văzut forțate să depună moțiune de cenzură, pentru a „nu-și face de cap”, după cum au precizat surse social-democrate. Au depus moțiunea de cenzură și au avut și succes. Un succes însă care le lasă un gust amar.

A doua eroare. Interimatul la Guvern

Un al doilea element trecut cu vederea sau neluat în calcul de PSD a fost abordarea interimatului. Social-democrații au mizat pe o demisie a lui Bolojan după ce pică Guvernul. De asemenea, un premier interimar care să aibă o relație mai bună cu PSD. Însă PSD s-a lovit de un refuz al lui Bolojan privind demisia.

Nu ar primul caz de premier interimat pentru mai mult timp. În 2009, după dărâmarea Guvernului Boc, actualul primar al municipiului Cluj Napoca a rămas pe funcție încă două luni și zece zile, până la învestirea Cabinetului Boc 2, pe 23 decembrie.

Așadar, Ilie Bolojan rămâne să administreze treburile curente și încă are la îndemână instrumente să vadă neregulile din diferite instituții. Nu va putea da ordonanțe de urgență, dar va fi conectat la toate butoanele puterii, exact ceea ce doreau să evite cei din PSD, acum și fără eșichierul doi în funcțiile de la stat.

A treia eroare. O nouă desemnare a lui Bolojan

PSD-iștii insistă în discuțiile formale și informale că Ilie Bolojan nu mai are ce căuta la Palatul Victoria. Principalul motiv: o decizie CCR din 2020. Însă la citire atentă a deciziei cu pricina observăm că situația era alta la acea vreme, iar argumententele se refereau la o atitudine total diferită.

În 2020, atât președintele Klaus Iohannis, cât și premierul desemnat, Ludovic Orban, vorbeau despre încercarea anticipatelor. Ori, încă o desemnare venea la o zi după ce Ludovic Orban fusese demis din funcție, prin moțiunea de cenzură. Într-o zi situația politică nu se schimbase. Nu fusese nicio negociere pentru o nouă majoritate.

Citește și: Prima ședință a PSD după moțiunea de cenzură. Care este atmosfera în partid – SURSE

Mai mult, Ludovic Orban făcuse „păcatul” de a spune că vrea anticipate. Ori, din textul și interpretarea Constituției rezultă că rolul persoanei desemnate e să facă tot posibilul pentru a strânge o majoritate parlamentară.

Redăm un scurt extras din decizia CCR: „Curtea reține că scopul comun al autorităților publice implicate în procedura învestiturii/numirii Guvernului este, în mod logic, numirea unui nou Guvern, ceea ce presupune desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru care să intre în această logică a normelor constituționale. Întreaga procedură a numirii Guvernului a fost configurată de legiuitorul constituant în vederea constituirii rapide a noului Guvern, pentru a nu fi prelungită o criză politică determinată de funcționarea unui Guvern demis, cu o capacitate juridică restrânsă, respectiv pentru a fi evitată o criză politică de o și mai mare amploare, care să conducă la posibila dizolvare a Parlamentului.

Citește și: Ce ași mai are în mânecă Nicușor Dan după ziua moțiunii

Aceasta este rațiunea consultărilor care preced desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru și numai în realizarea acestui deziderat, adică al numirii Guvernului, iar nu al blocării numirii acestuia, este construită întreaga procedură constituțională dezvoltată în dispozițiile art.85, art.103 și art.104 din Constituție, pe care Președintele României trebuie să le aibă deopotrivă în vedere. Acceptarea unei interpretări strict literale și fragmentate a Constituției ar putea conduce la concluzia că orice nu este interzis expres de textul constituțional este permis de acesta, chiar dacă ar contraveni în mod evident logicii și spiritului Constituției, iar o asemenea concluzie este inacceptabilă, întrucât este incompatibilă cu principiile statului de drept”, arată CCR.

PNL e în prezent în logica opoziției. Cu toate acestea, nu e exclus ca după o perioadă de negocieri eșuate, spre liberali să se îndrepte ochii pentru o guvernare. Iar dacă mai este o mică șansă, omul văzut ca variantă e tot Ilie Bolojan.