Nu o să fac pe „povestitorul”, cum fac unii prin Geoagiu Băi, nu vreau să reformulez istoria deformând adevărul. Nu-mi plac statuile așa că nu-mi doresc una, am una la care trebuie să lucrez doar eu se numește orgoliu și am de cioplit mult din el.
Nu o să coafez adevărul, numai așa ca să placă, precum cei din stațiunea mai sus amintită, vezi statuia Împărătesei Austriei Elisabeta de Wittelsbach, cunoscută mai ales sub numele Sisi. Apropo, Împărăteasa Sisi nu a fost la Geoagiu Băi nici cu degetul pe hartă. Dar de… coafăm. Nu place adevărul după ce ai trăit în minciuna comunismului, vrem să părem ce nu am fost și să mințim, astfel, și generațiile ce ne vor urma. În sfârșit, asta este diferența între om și OM. Știu că fabulația prinde mult mai repede decât adevărul istoric, dar nu-mi plac poveștile cu zmei și feți mișto. Dar să purcedem.
După ce m-am săturat de bălăceală în bazinul cu apă termală, în zonă, sunt mai multe obiective istorice de patrimoniu, obiective turistice și puncte de belvedere.
Pentru a mă acomoda cu locul fac un tur al localității și o iau apostolește prin stațiune.
Termele Dodonei
De la ștrand un pic în stânga, găsesc băile romane, mai precis Thermae „Germisara” sau băile termale romane din Stațiunea Geoagiu-Băi. Acestea se păstrează aproape în aceeași formă din Antichitate, fiind construite într-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m, chiar în centrul stațiunii. Băile au funcționat în două faze (Germisara și ulterior Termele Dodonei). În anul 1935, la săparea primelor bazine moderne, au fost dezgropate statuile reprezentându-i pe Esculap (Aesculap) și Egeea (Hygeea) care stau mărturie vieții intense din acele timpuri. Printre multele artefacte (șapte plăcuțe votive din aur) și obiecte de uz cotidian din acea epocă, s-au mai găsit și dovezi care atestau prezența unui templu dedicat Nymphaelor, precum și depuneri de altare, statui, monede și obiecte din metal prețios.
Antica „Germisara” este cunoscută, mai ales, datorită apelor termale utilizate, probabil, încă din epoca dacică. Băile romane sunt identificate în punctul „Dâmbul romanilor”. Din întregul complex termal antic, astăzi, mai pot fi văzute bazinele cu banchete pe toate laturile, rețeaua de canale săpate în stâncă prin care se dirija apa, precum și urme ale lăcașelor de cult închinate divinităților care patronau aceste ape curative.
Dâmbul Romanilor, Grota Haiducilor
Acest sit se poate vizita la orice oră din zi, fiind deschis publicului în permanență. Cu acces din fața intrării în ștrandul mare, străbătând o alee asfaltată de circa 120 m, pe partea stângă, întâlnim poarta de intrare în sit. Bazinele săpate direct în stâncă, pe firul vechiului izvor termal, se pot vizita și pe deasupra și pe interior, printr-un tunel de acces construit la baza colinei calcaroase.
Apoi, o iau prin parc tot, în stânga, spre „Grota Haiducilor” ce şi-a primit renumele de la făuritorul de povești și legende (fără susținere istorică) Marcel M., dânsul zice că-i susținut de o așa zisă legendă locală. „Situată pe râul Clocota în stațiunea Geoagiu-Băi. Grota își trage numele dintr-o legendă interbelică care povestește și despre o comoară ascunsă aici. Accesul către Grota Haiducilor se face din parcul stațiunii Geogiu-Băi durata drumeției fiind de aproximativ 10 minute.”
Dacă voim urcăm spre pădure, de nu, facem cale întoarsă și prin aceleași „priveliști” uneori dezolante o iau spre Biserica din stațiune ctitorită de dr Aurel Vlad, unul dintre promotorii Unirii din 1918. Ca apoi, în dreapta, să bifez pe lista de traseu „cascada Clocota”
Cascada Clocota
Nu foarte departe de stațiune, la circa 15 minute de mers din centrul orașului spre sud-est se găsește Cascada Clocota, aceasta fiind amplasată pe râul cu același nume. De această cădere de apă din păcate nu știu foarte mulți turiști, chiar dacă peisajul de aici este unul de poveste. Căderea de apă are aproximativ 38 respectiv 43 de metri înălțime și circa 22 de metri lățime.
Deosebit este faptul că apa acestei cascade nu îngheață niciodată, indiferent de temperatură, fiindcă strânge izvoare termominerale din jur, dar și pârâul cu același nume.
Liniștea din această zonă este tulburată doar de zgomotul pe care-l face apa atunci când se lovește de stânci.
Aproape orice obiectiv turistic este învăluit și de câte o legendă, transmisă de la o generație la alta, așa cum este și cazul Cascadei Clocota. În acest caz, este vorba despre o legendă ce a luat naștere în perioada Imperiului Austro-Ungar, atunci când un ofițer se pare că s-a îndrăgostit de fata unui morar din zonă. Părinții fetei au obligat-o pe aceasta să se mărite cu ofițerul, însă tânăra iubea pe altcineva. Povestea de dragoste dintre fata morarului și ofițer se pare că nu a avut un final fericit. Tânăra a ales să își pună capăt zilelor chiar aici, aruncându-se de pe stânci în Cascada Clocota. Cu toate că legenda ce învăluie aceasta cascadă nu este una cu happy-end, frumusețea locului te cucerește cu siguranță.
Pentru prima zi, de acomodare, la stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi îmi este destulă plimbarea așa că mă îndrept, pe înserat, spre locul de masă și odihnă.
Ne „revedem“ pentru o altă călătorie!
Numele real al stațiunii istorice este ”Algyógy”,..Este intr-adevăr veche și faimoasă.. Insă uitată de romîni după năvălirea in Transilvania, chiar distrusă.. Acu de vre-o 20 de ani s-au făcut investiții, particulare, de a redevenit stațiune, frecventabilă,.dar nicidecum nu este meritul statului romîn..
Kedves Ursulică, „romînii” au tot dreptul să „năvălească” pe orice teritoriu unde există vestigii dacice sau romane! Ciungarii tăi au tot dreptul să se întoarcă în habitatul lor originar _ Munții Urali. Călătorie plăcută!
Marele scUrs in istorie Român, România se scrie cu „ â ” din a, prostanac fudul si semidoct. Nu conteaza a cui e meritul, oricum e pe teritoriul României si acolo o sa ramana pentru veci.
din hoteluri sunt inchise.
Preturi mari si populatie saracita…
Ursule, plimba-ti calul si arcul prin Mongolia, ca a trecut vremea popoarelor migratoare!
Domnul Dan în spiritul adulării de care suferă vă îndeamnă să mergeți la Geoagiu Bai nu pentru e o frumoasă stațiune cu ape termale din România ci pentru că aici se bălăcea Sisi după partidele de discuții… cu contele Gyula Andrássy. Iubirea cu contele a făcut-o să-l determine pe (impotentul ?) de împărat Iosif să-și calce cuvântul fața de românii și sașii care l-au ajutat la 1848 să nu ia bătaie cruntă de la unguri, și să dea Transilvania Ungariei. Pâna la urmă a fost bine că după 51 de ani s-a destrămat struțo-camila Austro-Ungaria. Domnul Dan nu e singur, face parte dintr-o Uniune și așa avem și mezeluri Sisi, votcă Stalingrad și Stalinskaia, și nu supără Societatea Civilă. Și sistematic pe televiziuni se dă filmul Sisi, de nu poți balea pe posturi să nu dai de scena cu delegația de secuii care depun pământ din secuime la picio-arele împărătesei Sisi.
Domnule Dan,
“Ai noștri sunt acești munți
pietroși, mănosi, cărunți.
Căci noi ne-am cățărat pe ei spre Cer.
Noi ne-am deschis adâncurile de aur și de fier
și-am suferit cu ei prin ploi și ger…
Noi le-am spintecat uriașele pântece,
noi le-am proslăvit frumuseți și cântece
Și le-am cunoscut sufletul și furtunile
mai bine ca oricine.
În haiducia grea ori doinind domol după ei
nimeni nu i-a cunoscut și îndrăgit ca noi.
Da, acest pământ daco-român,
Cine ar putea mai mult ca noi să spuie
c-al lui e?” (Aron Cotruș)
Sper să treacă comenariu.
Emile, poezia e superbă, numai că pământul e daco-roman.
Victor Grigor si Emile geto-dacii sun NOI, pe cand civilizatia Carpato-Dunareana e veche de TREI MILIOANE DE ANI. Cele mai vechi fosile umane din Europa au 40.000 de ani si au fost descoperite in Pestera cu oase de un colectiv international. Marele Urs tanjeste dupa o origine din Altai, desi studiile de ADN din zona n-au identificat fragmente asiatice in Carpati, asa ca urandu-si originea europeana si implicit din acest spatiu crede ca-i din alta etnie pt ca stramosii s-au dat cu stapanii si aceea inruiti cu europenii din zona Volgai unde au trait 800 de ani dupa care au navalit in Panonia. Pirosca de la grecescul piros si capusto scris kapuszta si capusta in rusa, spune ceva, pana var-varos=oras are ca sens varul, varos, albos folosit la varuirea si constructia caselor si obtinut din calcarul din munti nu din desertul Gobi in nici un caz.
In concediu la Geoagiu, speriat de navala ce va urma in WE,am vizitat … cetatile dacice ! Impresionant, chiar merita !Poate ca n-as fi crezut daca n-as fi vazut . Incercati !