De ce România este yesman la Bruxelles. Lecţia cehilor

„Sunt un susţinător fără rezerve al proceselor care se desfăşoară însă degeaba le susţin eu dacă nu reuşim să realizăm o unitate în abordarea politicii europene (…) Va garantez că rămânerea în afara zonei euro ar fi o dramă pentru România, pe termen mediu şi lung”, a spus Traian Băsescu, în septembrie, la prima sa intervenţie după revenirea la Cotroceni. Este o poziţie asemanatoare celei adoptata acum, cu ocazia negocierii bugetului multianual al UE. E bine ca acest tren când trece să ne urcăm de la început în el, pentru că riscul de a nu îndeplini criteriile, de a asta să chibzuim politic cum o fi mai bine şi există riscul ca trenul să treaca şi să nu mai revină prin gară, a mai spus Băsescu.

Un reportaj realizat în Cehia de CNBC prezintă o cu totul alta viziune a guvernanţilor de la Praga.

“Trebuie să ne gândim şi să cerem parlamentului şi cetăţenilor să fie de acord cu asta”, a spus viceministrul de Finanţe al Cehiei, atunci când a fost întrebat de CNBC despre aderarea ţării sale la euro.

“Nu este vorba despre intrarea în zona euro, ci despre poziţionare. În Europa există o criză a politicilor fiscale, nu una economică. Acum este important să ne îndeplinim strategia fiscală pe termen mediu, pentru stabilitatea economiei”, a spus Tomas Zidek.

Este motivul pentru care Cehia a decis să amâne aderarea la zona euro până când moneda unică va deveni mai atractivă. Acum, economii mult mai mari decât cea a Cehiei sunt nevoite să pompeze bani în sistemul financiar, iar Cehia încearcă să evite asemenea situaţii, rămânând în afara zonei euro, comentează CNBC.

Cehia, alături de Marea Britanie, a refuzat să se alăture Pactului Fiscal, în februarie 2012. În intervenţia sa din septembrie 2012, preşedintele Traian Băsescu declara că graba de a prinde trenul euro a fost unul din motivele pentru care am solicitat să facem parte din Tratatul Fiscal, pentru a participa la decizii, pentru a fi atenţi dacă se pune problema modificării criteriilor de aderare la euro.

Premierul ceh Petr Necas a decis să pună la dispoziţia cetăţenilor versiunile în engleză şi cehă ale Pactului, precum şi argumentele poziţiei adoptate de guvern.

Iată câteva din motivele pentru care Cehia a respins Pactul, pentru a le compara cu argumentele preşedintelui Băsescu.

“Nu aşa se poarte negocierile. Sub conducerea mea, Republica Cehă nu va permite să fie manevrată în a lua decizii fundamentale în condiţii dubioase, la o întrunire a unui cerc format din câţiva lideri europeni, pe baza unui document a cărui formă finală am văzut-o pentru prima dată cu cinci minute înainte. Chiar şi dacă am fi fost singura naţiune europeană care să refuze să semnăm, am fi respectat totuşi toate procedurile democratice”, scrie Necas.

Premierul ceh mai arată că modul în care statele non-euro vor fi reprezentate la summit-urile euro sunt inadecvate, pentru că aceste state nu vor putea participa ca observatori la toate întrunirile pregatitoare, ci vor fi puse în faţa unor fapte împlinite. Este vorba despre deciziile pe tema competitivităţii, care afectează nu numai zona euro, ci toate statele UE. Necas a subliniat că aceasta poate duce la o scindare a UE.

Nu în ultimul rând, Necas a arătat că a avut libertatea de a refuza Pactul despre care se consideră că impune UE austeritatea perpetuă pentru că ţara sa nu era îndatorată la FMI şi la Comisia Europeană. “Ne putem permite să avem ceva mai mult spaţiu de manevră decât statele care sunt dependente de o formă de ajutor din partea altora, care au primit scrisori de avertizare de la CE privind deficitul bugetar sau care au primit promisiuni de ajutor.”

Nici Cehia nu a avut parte de o perioadă economică uşoară. Principalul partener comercial este UE, iar aceasta s-a reflectat negativ. Guvernul a fost nevoit sa recurgă la măsuri de austeritate şi a ajuns să piardă alegerile pentru Senat. Însă Cehia a trecut cu bine peste dificultăţi. “Avem un sistem financiar fluid deja. Nu avem probleme cu lichidităţile”, spune guvernatorul băncii naţionle de la Praga, Miroslav Singer. El nu exclude că va fi nevoie să pompeze bani în sistemul finnciar, cu riscul devalorizării coroanei. Însă aceasta nu ar fi decât o veste bună pentru exportatorii cehi.

“Orice se va întîmpla, noi vom fi echilibraţi de surplusul comercial net şi de nivelul redus al datoriilor”, spune Tomas Cerny, de la Debt Capital Markets Erste Group. “Cehii nu se grăbesc deloc. Ar fi destul de costisitor să contribuim acum la programe pentru Grecia. Cehii nu sunt deloc entuziasmaţi de ideea apartenenţei la zona euro”, spune Vojtech Benda, economist la ING.