Autorităţile din Arad încheie o campanie de „recoltare” prin împuşcare a 150 de vulpi pentru testarea eficienţei vaccinului antirabic distribuit în toamnă, în paralel fiind examinate şi cadavre găsite pe fondurile de vânătoare.
Directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Arad, Marcel Roşu, a declarat luni, pentru Agerpres, că pe fiecare din cele 75 de fonduri de vânătoare din judeţ sunt împuşcate câte două vulpi, pentru a se face teste de laborator prin care să se stabilească în ce măsură momelile cu vaccin au fost ingerate.
Campania de vaccinare antirabică a avut loc în toamnă, prin momeli plasate la vizuini şi în locurile frecventate de vulpi.
„De la începutul lunii ianuarie, are loc acţiunea de recoltare a 150 de vulpi, care se încheie peste câteva zile.
Cu ajutorul probelor prelevate de la animale, se caută acei markeri care se găsesc în corp şi care pot confirma dacă hrana ce conţinea vaccin a fost ingerată. Astfel, putem determina eficienţa campaniei de vaccinare”, a spus Marcel Roşu.
Testarea se va face şi printr-o campanie pasivă, care presupune prelevarea probelor de la 50 de cadavre găsite pe fondurile de vânătoare.
Toate probele prelevate de la vulpi sunt trimise la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală Bucureşti.
Este al doilea an în care numărul vulpilor împuşcate este mai ridicat, în vederea obţinerii unor date cât mai precise. În 2022, de exemplu, au fost împuşcate 29 de vulpi, iar în 2023 au fost ucise 150, la fel ca în acest an.
Şeful DSVSA Arad a precizat că în ultimii trei ani nu a fost înregistrat niciun caz de rabie în judeţ.
Rabia, sau turbarea, este o boală infecţioasă transmisibilă la om, caracterizată prin grave tulburări nervoase, exprimate prin hiperexcitabilitate şi agresivitate, urmate de paralizie şi moarte.
Toate programele obligatorii de vaccinare antirabică sunt legi subiective, în sensul că au fost adoptate și impuse deținătorilor de animale de anumite grupuri de interese. În primul rând sunt medicii veterinari, în general, și organizațiile medicale veterinare. În al doilea rând sunt personalul local de control al animalelor, birocrații și politicienii. Motivele lor? Lăcomie, putere și control. Ambele grupuri de interese beneficiaza de faptul că rabia este mandatată de legea subiectivă. Veterinarii primesc un procent mare atât din venitul lor brut, cât și din profit din vaccinurile administrate. Rabia a existat pe acest pământ cu mult înainte ca omul să apară și va fi aici mult timp după ce noi vom pleca. Singura modalitate de a scăpa de rabie este eliminarea omenirii și a animalelor superioare susceptibile la virus. Atunci poate că virusul va muri. Turbarea era o veche superstiție – o relicvă a vremurilor în care diavolii alergau încoace și încolo între animal și omul purtător de boli. Pasteur, care anterior avusese o hemoragie la creier, a schimbat această veche superstiție într-o boală care face bani. Am văzut că câinii normali sunt, de asemenea, clasificați ca turbați prin așa-numita microscanare a acestor așa-numite corpuri Negri. De asemenea, am văzut că identificarea acestor așa-numite corpuri Negri depinde de observatorul individual. Rareori observatorii sunt de acord. Experții de la Institutul Farseur admit că corpurile Negri nu sunt un indiciu specific al rabiei si înregistrează multe decese prin tratament cu sistemul Farseur. Este rabia o boală? Am izolat un virus sau un germen? Tratamentul Pasteur este specific? Este rabia, pe scurt, reală sau fantezie? Cred că este fantezie, pentru că există atât de multe animale și oameni așa-zis depistati ca fiind turbați care nu beneficiază de tratament farsorilor și în niciun caz nu a existat vreun deces sau orice alt simptom de rabie.