De la jazz la simfonic

Recital de harpă

Sâmbătă, 10 noiembrie, la ora 19.00, sunteţi aşteptaţi la Sala Mare a Ateneului Român, la recitalul de harpă susţinut de Ion Ivan-Roncea.

Sunt puţine serile de muzică de cameră în care harpa este în prim-plan solistic. Instrumentiştii virtuozi sunt rari şi cu atât mai căutaţi, admiraţi, apreciaţi şi aşteptaţi. Ion Ivan-Roncea este cu siguranţă unul dintre aceştia. O întâlnire cu maestrul, cu instrumentul lui şi cu repertoriul semnat de mari nume ale istoriei universale a muzicii este întotdeauna o sărbătoare pentru melomani. Codex Caioni, “Dansuri maghiare din secolul al XVII-lea”, de Ferenc Farkas, “Sarabandă” şi “Ground”, de William Croft, “Passacaglia”, de Georg Friedrich Händel, “Rigaudon”, “Menuet” şi “Chemarea păsărelelor”, de Jean Philippe Rameau, “Preludiu în stil vechi”, de George Enescu, “Variaţiuni pe o temă de Mozart”, de Mihail Glinka, “Rezonanţe-n viitor XII”, de Ulpiu Vlad, “Fata cu părul bălai” şi “Arabesc nr. 1”, de Claude Debussy, “Amintiri din călătorie” şi “Turnul cărămiziu”, de Isaac Albeniz, “Trnecek Vltava”, de Bedrich Smetana / Jan Hanus.

Ion Ivan-Roncea a studiat harpa la Liceul de muzică „Dinu Lipatti” şi la “Universitatea Naţională de Muzică” din Bucureşti cu profesoarele Marica Pessione, Maria Belli şi Liana Pasquali şi a urmat stagii de perfecţionare cu profesoara Pearl Chertok la New York (1977, 1979). În curând, i s-au deschis porţile către consacrarea internaţională. Cariera peste hotare şi-o începe în 1972 la “Concursul Internaţional de Harpă” din Israel. În 1976, obţine Premiul I, care a constat într-o superbă harpă de concert “Lyon & Healy”, confecţionată la Chicago, aleasă de el însuşi de la fabrica producătoare. I se acordă, în 1979, un “Certificat de Apreciere al Societăţii Harpiştilor Americani” (un altul de “Distincţie” al aceleiaşi Societăţi în 1988). În 1984, i se decernează Premiul „Lily Laskine” al “Societăţii pentru Renaşterea Harpei”, din SUA, în 2004 este decorat cu ordinul “Meritul Cultural în grad de cavaler”, iar în 2008 i s-a conferit Premiul “Radio România Cultural”. A întreprins turnee în Europa, Orientul Mijlociu, China, Rusia, SUA. A participat la festivaluri importante, ca „George Enescu”, cele din Salzburg, Viena, Maastricht, Cardiff, Budapesta, Belgrad, La Coruńa, ca şi la “Congresele Mondiale de Harpă” din Olanda, Israel, Austria, Franţa, Republica Cehă. Ion Ivan-Roncea este membru al “Asociaţiei Internaţionale a Harpiştilor” şi al “Congresului Mondial de Harpă”, din al cărui Directorat a făcut parte între anii 1985 şi 1990.

Artistul a realizat numeroase înregistrări cu posturi de radio şi televiziune din Sofia, Budapesta, Viena, Ierusalim, Praga, Copenhaga, Paris, Frankfurt am Main, New York, Cardiff şi – fireşte – Bucureşti. Totodată, a realizat înregistrări pe CD şi DVD. Ion Ivan-Roncea îmbină activitatea interpretativă cu cea pedagogică. Este profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi a susţinut cursuri de măiestrie în Grecia, Ungaria, Franţa, Cehia, Italia, Austria, Olanda, Rusia, Marea Britanie, SUA.

Personalitate de renume în lumea harpiştilor, Ion Ivan-Roncea este invitat adesea în juriile unor concursuri internaţionale din Israel, Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania, Austria, Elveţia. În 2007, a organizat primul festival de harpă din România, sub egida Filarmonicii „George Enescu” şi a “Universităţii Naţionale de Muzică” din Bucureşti, eveniment ce s-a bucurat de o deosebită apreciere din partea publicului şi a presei de specialitate.

În 2009, a obţinut titlul de doctor în muzică, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România i-a acordat “Premiul pentru Interpretare Solistică” şi a fost invitat în calitate de vicepreşedinte la “Concursul Internaţional de Harpă” din Israel. Din 2011, este invitat de “Academie Internationale de Harpe Pierre Jamet” pentru a susţine cursurile de vară de la Gargilesse (Franţa), ca membru în juriul primului concurs internaţional de harpă “Ksenia Erdely”, din Sankt Petersburg şi la “Soka Harp Festival”, din Japonia.

„Un muzician sută la sută, un artist complet, unul dintre cei mai buni harpişti ai lumii” (Bucureşti), „un liric al harpei” (Salzburg), „un virtuoz al harpei” (Budapesta), „unul dintre cei mai mari harpişti ai lumii” (Cardiff), „…măiestrie inegalabilă” (Frankfurt), „perfecţiune tehnică şi maturitate artistică” (Pontevedra), „interpret de clasă mondială, un mare muzician” (Londra), „a prezentat un recital strălucitor, primit cu entuziasm de către public” (New-York) – iată o selecţie extrem de parcimonioasă din citate de presă. Ion Ivan-Roncea activează la Filarmonica „George Enescu” din 1977, iar din 1991 este solist instrumentist.

Recital omagial Karol Szymanowski

Karol Szymanowski

Duminică, 11 noiembrie, cu prilejul Zilei Naţionale a Poloniei, în Sala Mică a Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, violonista Raluca Voicu-Arnăuţoiu şi pianista Manuela Giosa vor susţine, la ora 19.00, un recital omagial în memoria compozitorului polonez Karol Szymanowski. Anul acesta se împlinesc 130 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai importanţi compozitori polonezi din epoca modernă, Karol Szymanowski, şi sunt comemoraţi 75 de ani de la moartea sa.

Programul cuprinde “Sonata pentru vioară şi pian, op.13”, de Ignacy Jan Paderewski, „Nechează, căluţule” (Zarzyjze kuniu – Pieśń kurpiowska nr. 9),

„Stejarul tăiat” (Ściani dumbek – Pieśń kurpiowska nr. 7), „Cântec de leagăn op. 52” (Kołysanka – La Berceuse d’Aitacho Enia) şi “Sonata pentru vioară şi pian op. 9”, de Karol Szymanowski.

Karol Szymanowski este cel mai important compozitor polonez din prima parte a secolului al XX-lea. S-a născut în anul 1882 la Tymoszówka (aflată acum în Ucraina), a început să studieze pianul si să compună încă din copilărie, perfecţionându-se la Elisavetgrad şi la Conservatorul din Varşovia.

A fost influenţat de creaţiile lui Wagner, Reger, Scriabin şi, mai ales, de impresionismul lui Debussy şi Ravel. A fost fascinat de literatură şi istorie, a călătorit în Europa, Africa de Sud, Orientul Mijlociu, Statele Unite. După reapariţia ţării sale pe harta Europei, după Primul Război Mondial, Karol Szymanowski a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi compozitori polonezi, cucerindu-şi un loc important în rândul compozitorilor europeni. Szymanowski şi-a elaborat propriul stil muzical, caracterizat prin liricitate şi bazat pe o orchestrare bogată, inovatoare. A introdus în muzica sa şi motive inspirate de folclorul polonez. A fost unul dintre reformatorii învăţământului muzical din Polonia, iar între 1927 şi 1929 a fost primul rector al conservatorului din Varşovia.

Karol Szymanowski a decedat în 1937 la Lausanne, la numai 55 de ani, lăsând literaturii muzicale universale un număr impresionant de lucrări în toate genurile muzicale: opere, simfonii, lucrări corale, lieduri, lucrări camerale.

Raluca Voicu-Arnăuţoiu este conferenţiar univ. dr. la “Universitatea Naţională de Muzică” din Bucureşti. A studiat vioara la Conservatorul din Bucureşti şi, între anii 1990 şi 1991, a fost bursieră a statului italian la Cursul special de perfecţionare al Conservatorului din Fiesole (clasa prof. Piero Farulli). În perioada 1982-2000, a fost violonistă în Orchestra Filarmonicii “George Enescu” din Bucureşti. În anul 2004, a obţinut titlul de doctor în muzică cu teza “Sonata de vioară de la Debussy la Enescu”. A susţinut zeci de concerte în Bucureşti, la Filarmonica “George Enescu”, Institutul Polonez, Institutul “Goethe”, Institutul Francez, Ambasada Germaniei, Institutul Maghiar ş.a., în oraşe din ţară şi în Italia, Germania, Republica Moldova. A participat la emisiuni radio şi de televiziune, a realizat înregistrări pentru “Radio România” şi a participat la festivaluri din România şi Italia. A susţinut numeroase comunicări la simpozioane internaţionale, cum ar fi Simpozionul Internaţional de Muzicologie “George Enescu” din Bucureşti, precum şi conferinţe la Budapesta şi Londra. A publicat articole în revistele “Hungarian Review”, “Musicology Today”, “22”, “Muzica”, “Memoria” ş.a. Este îngrijitor de ediţie (împreună cu Ioan Crăciun) al volumului “George Enescu, poet şi gânditor al viorii” (2011), apărut la Editura “Ars Docendi”. La aceeaşi editură a publicat în 2011 volumul “Muzicieni români – biografii ascunse în arhive” (vol. I), iar în 2012 volumele “Sonatele pentru vioară şi pian de Béla Bartók – repere de analiză pentru o interpretare elevată” şi “Sergiu Celibidache privit prin cortina de fier”.

Manuela Giosa a studiat pianul la Liceul de muzică „George Enescu“ din Bucureşti cu profesoarele Liudmilla Popişteanu şi Ileana Busuioc; şi-a perfecţionat ulterior studiile muzicale, între anii 1988 şi 1993, la “Universitatea Naţională de Muzică” din Bucureşti, cu prof. univ. Gabriel Amiraş pentru pian şi prof. univ. dr. Şerban Dimitrie Soreanu pentru muzică de cameră. Pianista a obţinut Premiul III la “Concursul internaţional” de la Catanzaro (1985) şi a fost finalistă la Concursul cameral „Vittorio Gui” (Florenţa, 1991); în 1997, a obţinut Premiul II la Concursul internaţional „Orpheus” de la Anvers. A urmat cursuri de perfecţionare sub îndrumarea pianiştilor de renume internaţional Dmitri Bashkirov (Spania, 1991), Miguel Angel Estrella şi Eric le Sage (Franţa, 1996). În anul 2005, a obţinut titlul de doctor în muzică cu teza “Pianul în creaţia lui Mihail Jora”. A susţinut numeroase recitaluri şi concerte în ţară, cu orchestrele simfonice naţionale din Ploieşti, Braşov, Oradea, Timişoara, Craiova, şi în străinătate (recitaluri solo şi camerale în Italia, Franţa, Belgia, Austria şi Germania). Manuela Giosa a realizat înregistrări solo şi de muzică de cameră la Radio Romania şi la TVR. În prezent este conferenţiar univ. dr. la catedra de muzică de cameră a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.

Recitalul de la Ateneu de duminică seară a fost organizat în colaborare cu Institutul Polonez Bucureşti.

Clasic e fantastic. Cum să înţelegem muzica

Dirijorul Iosif Ion Prunner

Stagiunea “Clasic e fantastic 2012-2013” continuă duminică, 18 noiembrie, la ora 11.00, cu un concert dedicat simfoniei clasice, formă muzicală perfectă de care şi-au legat numele creatori de geniu precum Joseph Haydn (1732 – 1809), Wolfgang Amadeus Mozart (1756 – 1791) sau Ludwig van Beethoven (1770 – 1827).

Concertul de la Ateneul Român este susţinut de Orchestra medicilor “Ermil Nichifor”, sub bagheta dirijorului Iosif Ion Prunner. În program: “Simfonia nr. 1 în Do major op. 21, p. I, Sonata” şi “Simfonia nr. 4 în Si bemol major op. 60, p. III Scherzo”, de Bethoven, “Simfonia nr. 40 în sol minor, p. IV, Sonata” şi “Simfonia nr. 19 în Mi bemol major, p. II, Menuet”, de Mozart, Simfonia în Fa major Nr. 54 “Despărţirea”, p. IV Adagio, de Haydn.

Comentează Cristina Sârbu.

“Clasic e Fantastic” este cel mai amplu proiect educaţional de muzică clasică destinat copiilor şi tinerilor, în care sunt implicaţi muzicieni profesionişti şi amatori. Alături de ei urcă pe scenă şi viitorii muzicieni, astăzi studenţi ai Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti. Proiectul este o premieră în România. În majoritatea oraşelor lumii, la Viena, Paris, München, Hamburg, Londra, Praga, Budapesta, New York, marile instituţii muzicale derulează de ani de zile programe educaţionale asemănătoare. Pentru cea de a treia stagiune a acestui proiect (2012-2013) obiectivul este de a aduce din nou în Sala Mare a Ateneului Român peste 10.000 de copii şi tineri, facilitând astfel accesul acestora la educaţia muzicală clasică.

Enesco Re-Imagined

Lucian Ban şi formaţia sa newyorkeză

Turneul “Enesco Re-Imagined” se încheie în această toamnă europeană cu muzicianul Lucian Ban şi trupa sale de la New York cu o serie de cinci concerte, organizate cu sprijinul ICR în Belgia, Germania, Portugalia, Spania şi Franţa. Astfel, muzicienii vor evolua în 8 noiembrie la “De Singel” din Anvers, cu sprijinul ICR Bruxelles, în 9 noiembrie la “Altes Pfandhaus Kunst” din Köln, în 11 noiembrie, la Guimarães (Portugalia), Capitală Culturală a Europei în acest an, cu sprijinul ICR Lisabona, în 13 noiembrie la “Barcelona Jazz Festival” şi în 14 noiembrie, la “Strasbourg Festival Jazz Dor”.

Cu ocazia concertului susţinut în Franţa, muzicienii Lucian Ban şi Badal Roy au fost invitaţi să susţină, în 15 noiembrie, conferinţa „Enesco and jazz today“, la Conservatorul din Strasbourg.

Proiectul “Enesco Re-Imagined”, conceput în 2006, sub forma unui seminar, de pianistul şi compozitorul de jazz Lucian Ban, este o reimaginare contemporană îndrăzneaţă a câtorva dintre lucrările lui George Enescu, pentru o trupă extraordinară şi iconoclastă de muzicieni de jazz din New York, formată din Lucian Ban – pian şi reorchestraţii; Mark Helias – contrabas; Ralph Alessi – trompetă; Mat Maneri – violă; Tony Malaby – saxofon; Albrecht Maurer – vioară; Gerald Cleaver – tobe; Badal Roy – tablas.

La graniţa dintre muzica clasică, jazz, improvizaţie şi muzică contemporană, trupa reorchestrează şi reinterpretează pasaje din lucrările lui George Enescu, de la “Sonata nr. 3 pentru vioară şi pian în caracter popular românesc” la “Simfonia a IV-a”.

Albumul “Enesco Re-Imagined” a fost lansat la Bucureşti, în septembrie 2010, în cadrul unui eveniment organizat de ICR, iar în luna noiembrie a aceluiaşi an, a avut loc lansarea din Statele Unite ale Americii, la “Poisson Rouge” din New York, un eveniment “Sunnyside Records & ICR”.

La aproape un an de la apariţia albumului “Enesco Re-Imagined”, editat de casa de discuri “Sunnyside Records”, numeroasele recenzii elogioase din presa internaţională de specialitate, precum şi concertele susţinute pe scene prestigioase din Europa şi din Statele Unite ale Americii confirmă succesul proiectului “Enesco Re-Imagined” al muzicienilor Lucian Ban şi John Hébert.

“New York Times”, “The Village Voice”, “All About Jazz”, “Jazz Times”, “New York Magazine”, “Les Dernieres Nouvelles du Jazz”, “All Music Jazz”, “All About Jazz Italia” sunt numai câteva dintre publicaţiile care au întâmpinat cu comentarii elogioase apariţia albumului “Enesco Re-Imagined”, apreciind atât calitatea compoziţiei şi a interpretării, cât şi iniţiativa excelentă de a aduce în atenţia iubitorilor de jazz creaţia lui George Enescu.