De la parfumul balcanic la Bizet şi Verdi, de la Prokofiev la Liszt

Când Bizanţul eram noi Sub genericul „Călător la Porţile Răsăritului. File de istorie sonoră”, formaţia „Anton Pann” va susţine un recital, iar Constantin Răileanu, dirijorul ansamblului şi amfitrionul serilor muzicale din această serie, va discuta teme precum relaţiile culturale ale Ţărilor Române cu lumea orientală, spaţiul mioritic între doină şi manea, „folclorul de partid”, recuperarea […]

De la parfumul balcanic la Bizet şi Verdi, de la Prokofiev la Liszt

Când Bizanţul eram noi Sub genericul „Călător la Porţile Răsăritului. File de istorie sonoră”, formaţia „Anton Pann” va susţine un recital, iar Constantin Răileanu, dirijorul ansamblului şi amfitrionul serilor muzicale din această serie, va discuta teme precum relaţiile culturale ale Ţărilor Române cu lumea orientală, spaţiul mioritic între doină şi manea, „folclorul de partid”, recuperarea […]

Când Bizanţul eram noi

Sub genericul „Călător la Porţile Răsăritului. File de istorie sonoră”, formaţia „Anton Pann” va susţine un recital, iar Constantin Răileanu, dirijorul ansamblului şi amfitrionul serilor muzicale din această serie, va discuta teme precum relaţiile culturale ale Ţărilor Române cu lumea orientală, spaţiul mioritic între doină şi manea, „folclorul de partid”, recuperarea valorilor culturale muzicale de sorginte orientală.

Muzica propusă de formaţia „Anton Pann” îşi are sursele în manuscrisele medievale de sorginte bizantină, otomană şi apuseană, fiind influenţată de parfumul balcanic şi impregnată de folclorul şi spiritul autohton. Ansamblul a fost înfiinţat în toamna anului 2004, iar instrumentele alese provin atât din spaţiul oriental (al-ūd, saz, ney, bendir, caval, davul…), cât şi din spaţiul occidental şi autohton (vioara, cobza, nai, fluiere, clarinet ş.a.). Formaţia este compusă din Constantin Răileanu (dirijor), Robert Dosa (contrabas), Alina Horez (vioară), Ion Marinescu (vocal), Cristian Nica (vocal), Jovan Sofronievski (caval, ney, clarinet), Cosmin Stan (vocal), Alexandru Stoica (al-ūd, vioară), Ştefan Ştefan (vocal), Alin Ursuleac (percuţie), Andrei Zamfir (saz/bağlama, chitară).

Vor fi proiectate înregistrări cu ansamblul de dansuri experimentale „Coconiţe”.

Ansamblul de dansuri experimentale „Coconiţe” a fost înfiinţat la Iaşi, în anul 2006, la iniţiativa coregrafei Lavinia Răileanu. Din grupul artistic fac parte studenţi şi elevi care îşi propun să promoveze arta într-o formă inedită, sincretică. Joi, 31 martie, la ora 19.30, la Institutul Cultural Român, va avea loc prima întâlnire din cadrul programului „Când Bizanţul eram noi”.

Alexandru Tomescu într-un concert Prokofiev

Violonistul Alexandru Tomescu

Într-un autentic tur de forţă, vineri, 1 aprilie, la Sala Radio, apreciatul violonist Alexandru Tomescu se va confrunta cu o adevărată provocare repertorială: abordarea în aceeaşi seară a celor două opusuri concertante dedicate de Prokofiev viorii, respectiv, „Concertul nr. 2” şi „Concertul nr. 1” pentru vioară şi orchestră. Programul mai cuprinde şi Poemul simfonic „Till Eulenspiegel” de Richard Strauss. Concertul îl va avea la pupitru pe dirijorul Jin Wang.

Alexandru Tomescu este recunoscut drept unul dintre exponenţii de marcă ai şcolii violonistice româneşti. Interpretările sale pasionale, dublate de o tehnică impecabilă, poezie şi sensibilitate, au impresionat publicul din Europa, America şi Asia. „O personalitate matură, complexă, tot mai curioasă în descoperirea profunzimilor concertelor pe care le abordează”.

Solist concertist al Orchestrei Naţionale Radio din 2002, a susţinut concerte şi recitaluri în săli celebre, precum „Carnegie Hall” din New York, „Concertgebouw” din Amsterdam, „Théatre des Champs Elysées” şi „Théatre Chatelet” din Paris, „Metropolitan Art Center” din Tokyo, în compania unor dirijori renumiţi: Kurt Masur, Christoph Eschenbach, Philippe Entremont, Valery Gergiev. Preocuparea sa pentru muzica de cameră îl determină ca, în 2003, împreună cu pianistul Horia Mihail şi violoncelistul Răzvan Suma să formeze „Romanian Piano Trio”. În septembrie 2007, Alexandru Tomescu a câştigat dreptul de a cânta la faimoasa vioară „Stradivarius Elder-Voicu”, 1702, pentru o perioadă de cinci ani.

Dirijorul Jin Wang este un artist care are la activ peste 600 de concerte susţinute la pupitrul unor orchestre europene cunoscute: orchestrele simfonice radio din Copenhaga, Stockholm, Berlin, Filarmonica Regală din Liverpool, Orchestra Filarmonica Toscanini (Italia), Orchestra Simfonică din Praga (FOK), filarmonicile din Helsinki, Bergen, Stockholm, precum şi la pupitrul orchestrelor naţionale din Taiwan, China, Singapore, Coreea, Japonia etc. A absolvit cursurile de măiestrie pentru dirijat la Conservatorul din Beijing, apoi s-a perfecţionat la Academia de Muzică din Viena cu renumiţii profesori Osterreicher şi Leopold Hager. De asemenea, a beneficiat de îndrumarea maeştrilor Leonard Bernstein şi Zubin Mehta. Este laureat al mai multor concursuri internaţionale printre care Fittelberg (Polonia), „Muzica secolului XX” (Austria), Budapest Television (Ungaria), „Dinu Niculescu” (România), „Primăvară la Praga” (Cehia), „Nicolai Malko” (Danemarca), „Arturo Toscanini” (Italia).

Concertele sau spectacolele de operă dirijate de Jin Wang au prilejuit întotdeauna comentarii entuziaste ale publicului prezent în număr neobişnuit de mare, ale muzicienilor cu care a colaborat şi ale presei de specialitate. O altă latură a activităţii sale este şi aceea de compozitor. Suitele „Impresii din Tibet” sau lucrările recente „Variaţiunile Nokia”, „Würzburg Night-watchman”, „New Year Hymn”, „Song from the Roof of the World” cuceresc publicul european şi nu numai.

Debuturi pe scena Operei Naţionale Bucureşti

Hector Lopez

La început de aprilie, Opera Naţională Bucureşti le-a pregătit spectatorilor săi două întâlniri speciale: Hector Lopez, respectiv Ştefan Pop, tenori apreciaţi ai momentului, vor interpreta rolurile principale masculine din operele „Carmen”, respectiv „La Traviata”.

Vineri, 1 aprilie, de la ora 18.30, publicul îl va putea asculta pe tenorul Hector Lopez, care debutează în rolul Don José din opera „Carmen” de Georges Bizet. De origine mexicană, Hector Lopez, cunoscut publicului bucureştean datorită numeroaselor roluri interpretate pe prima scenă lirică a ţării, a urmat de-a lungul carierei cursuri de măiestrie cu personalităţi precum Renata Scotto, Placido Domingo, Shilley Verret, Justino Díaz, Tito Capobianco şi a fost aplaudat pe scene importante din ţară şi străinătate.

Producţia „Carmen” de la Opera Naţională Bucureşti, în regia Marinei Emandi Tiron, scenografia lui Cătălin I. Arbore şi coregrafia Alexei Mezincescu, „transportă” publicul în minunata Sevilla, unde dragostea se dezlănţuie în clinchet de castaniete. Partenerii de scenă lui Hector Lopez vor fi soliştii Oana Andra (Carmen), Ştefan Ignat (Escamillo), Mihaela Stanciu (Micaela), alături de Cristina Eremia, Antonela Bârnat, Liviu Indricău, Lucian Corchiş, Horia Sandu, Daniel Filipescu. Sub bagheta dirijorului Vlad Conta vor evolua de asemenea balerinii Mădălina Slăteanu, Antonel Oprescu, Mirela Simniceanu şi Cătălin Caracaş. Corul Operei Naţionale Bucureşti a fost pregătit de maestrul Stelian Olariu, iar corul de copii, de Vasile Corjos. Poveste a unei pasiuni care în final conduce la crimă, „Carmen”, de Georges Bizet, este una dintre cele mai cunoscute şi apreciate lucrări pentru teatrul liric.

Tenorul Ştefan Pop

Sâmbătă, 2 aprilie, de la ora 19.00, publicul din Capitală va face cunoştinţă cu tânărul tenor Ştefan Pop, în plină ascensiune pe plan mondial, aflat pentru prima dată pe scena Operei Naţionale Bucureşti. El va interpreta rolul Alfredo din opera „La Traviata” de Giuseppe Verdi. Câştigător a numeroase competiţii de marcă, printre care „Concursul Internaţional de Canto” de la Seul (2010) şi Concursul „Operalia” de la Milano (2010), Ştefan Pop cântă deja din 2009 pe mari scene ale lumi: Teatro dell’Opera di Roma, Staatsoper din Viena, Opera de Stat din Hamburg, Israeli Opera din Tel Aviv, Opéra National du Rhin din Strasbourg etc. În vârstă de numai 24 de ani, el s-a făcut remarcat în decembrie 2009, când a debutat pe plan internaţional la Teatro dell’Opera di Roma chiar cu rolul pe care îl va cânta acum la Bucureşti. Până în prezent, pe lângă Roma, Ştefan Pop a mai interpretat acest rol la Atena, Viena, Hamburg, Trieste, Tel Aviv.

La Opera Naţională Bucureşti, Ştefan Pop va cânta sub conducerea muzicală a dirijorului Vlad Conta, împreună cu soliştii Irina Iordăchescu (Violetta), Iordache Basalic (Germont) şi Sidonia Nica, Cristina Eremia, Eugen Voicu, Ştefan Schuller, Daniel Filipescu, Valentin Racoveanu. Acestora li se alătură balerinii Irinel Manolovici, Beatrice Şerbănescu, Ileana Sora, Rodica Fiastru şi Antonel Oprescu, într-un divertisment în coregrafia lui Ioan Tugearu. Spectacolul „La Traviata” a fost creat de regizorul Cristian Mihăilescu, în scenografia Vioricăi Petrovici, iar corul a fost pregătit de maestrul Stelian Olariu.

Horia Mihail şi „Pianul călător”

Pianistul Horia Mihail

Timp de trei săptămâni, între 1 şi 21 aprilie, renumitul pianist Horia Mihail, revine în cariera solistică cu un turneu prin 12 oraşe din ţară: Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Târgu-Mureş, Iaşi, Bucureşti, Hunedoara, Deva, Alba Iulia, Dumbrăveni, Mediaş. În săli de concert, în catedrale sau în Castelul Corvinilor va răsuna muzica lui Franz Liszt, compozitorul de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 200 de ani şi pe care Horia Mihail îl „iubeşte cu năbădăi”, după propria declaraţie. Cu studii la Bucureşti şi la Boston, admirator pasionat al altui mare pianist român, de renume internaţional, Radu Lupu, cu recitaluri şi concerte în aproape 20 de ţări, Horia Mihail a cucerit publicul şi a fost întotdeauna elogiat de critica muzicală.

Urmând exemplul compozitorul maghiar Franz Liszt, care, în 1846 şi 1847, a susţinut concerte în ţările române pe un pian „Erard” ce-l însoţea peste tot, în 5 dintre cele 12 oraşe în care va susţine recitaluri, Hunedoara, Deva, Alba Iulia, Dumbrăveni şi Mediaş, care nu dispun de un instrument performant, Horia Mihail va avea alături un pian călător. În seara ultimului concert, pianul va fi donat de Societatea Română de Radiodifuziune oraşului Mediaş.

Pianistul Horia Mihail a declarat că acest turneu „este un proiect care are susţinerea Radio România pentru cel puţin 3 ediţii, aşa că vor fi şi «Pianul Călător II» şi, cu siguranţă, «Pianul Călător III». Este o experienţă nouă, turnee am făcut, recitaluri solo am făcut, concerte solo am făcut foarte multe, însă un astfel de turneu este o premieră pentru mine. Categoric există un alt gen de emoţie”.

„Marii muzicieni ai viitorului”

Tânărul violoncelist Ştefan Cazacu

Radio România Muzical a inaugurat la 26 martie „Mari muzicieni ai viitorului”, un nou proiect de emisiuni-concert ce-şi propune să-i prezinte publicului român pe interpreţii de valoare ai tinerei generaţii, români, dar şi străini.

Emisiunile-concert vor avea loc lunar, sâmbăta, de la ora 17.00, la „Muzeul Peleş” din Sinaia şi lunea, de la ora 18.30, la Muzeul „George Enescu” din Bucureşti. Primul recital a avut loc sâmbătă, 26 martie, la Muzeul Peleş, fiind reluat luni, 28 martie, la Muzeul Enescu din Bucureşti.

Protagoniştii primei ediţii au fost violoncelistul Ştefan Cazacu şi pianista Raluca Cimpoi Iordache. Ştefan Cazacu (17 ani), elev la Liceul „George Enescu” din Bucureşti, este deja laureatul unor importante concursuri naţionale şi internaţionale şi a intrat în atenţia publicului larg după ce a cîştigat, în 2010, selecţia naţională pentru concursul „Eurovision Young Musician”, organizată de TVR Cultural, în vederea participării României la această bine cunoscută competiţie desfăşurată sub auspiciile asociaţiei televiziunilor publice europene. Programul prezentat a inclus lucrări celebre semnate de Ludwig van Beethoven, George Enescu, Piotr Ilici Ceaikovski, David Popper, Serghei Rahmaninov şi Henryk Wieniawski.

Toate emisiunile-concert incluse în proiectul „Mari muzicieni ai viitorului” vor fi înregistrate de Radio România Muzical şi vor fi difuzate la o săptămână după data înregistrării. Recitalul violoncelistului Ştefan Cazacu şi al pianistei Raluca Cimpoi Iordache va putea fi ascultat la Radio România Muzical, marţi, 5 aprilie, între orele 19.30 şi 21.00.

Printre protagoniştii următoarelor emisiuni-concert se numără şi laureatul Concursului Naţional de Pian derulat sub semnul „Zilelor Lipatti”, Mihai Ritivoiu, dar şi nume importante de tineri interpreţi care studiază la instituţii de prestigiu din străinătate, aşa cum este pianistul Florian Mitrea, student la Londra. Proiectul este organizat şi prezentat de muzicologul Ecaterina Stan.

Calendarul următoarelor emisiuni-concert „Mari muzicieni ai viitorului” va fi în 30 aprilie – Muzeul Peleş, în 2 mai – Muzeul George Enescu…

Concert în cadrul turneului „George Enescu în Italia”

Gabriel Croitoru şi vioara lui Enescu

În Sala Maffeiana a Teatrului Filarmonic din Verona a avut loc un excepţional concert aplaudat de un numeros public, dedicat aniversării a 130 de ani de la naşterea marelui violonist, compozitor şi dirijor George Enescu. Soliştii concertului au fost violonistul Gabriel Croitoru, câştigătorul dreptului de folosinţă a viorii „Guarnieri” ce i-a aparţinut lui George Enescu, şi pianistul Karim Said, câştigătorul primei burse oferite de Societatea Enescu şi ICR Londra în parteneriat cu Royal Academy of Music. Programul concertului a cuprins: „Suita nr. 1 pentru pian” de George Enescu (solist Karim Said), „Sonata nr. 5 pentru pian şi vioară” de Ludwig van Beethoven (solişti Gabriel Croitoru şi Karim Said), „Sonata nr. 2 pentru pian şi vioară” de Johannes Brahms (solişti Gabriel Croitoru şi Karim Said), „Lăutarul”, pentru vioară, de George Enescu (solist Gabriel Croitoru).

Concertul de la Verona s-a bucurat de înaltul patronaj al ASR Principesa Margareta a României, al Ministerului pentru Bunuri şi Activităţi Culturale al Republicii Italiene, al Regiunii Veneto, al Provinciei Verona şi al Primăriei oraşului Verona.

În aceeaşi seară, în foaierul teatrului a fost inaugurată expoziţia „Omagiu lui George Enescu – 130″, organizată de Muzeul Naţional „George Enescu” din Bucureşti.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.