De la un simplu apel la un credit de 100.000 de lei. Fraudele bancare se înmulțesc

Peste 170 de cereri privind fraude pe canale bancare au fost trimise în acest an către CSALB. În multe cazuri, victimele s-au trezit cu credite făcute în numele lor sau au fost convinse chiar ele să împrumute bani și să îi trimită infractorilor. Prejudiciile ajung până la 20.000 de euro în dosarele analizate de Centru.

Celel mai multe fraude pornesc de la apeluri, mesaje sau reclame false. Infractorii se prezintă drept angajați ai unor bănci, polițiști, reprezentanți ai BNR sau brokeri de investiții. Victimele sunt convinse să ofere parole, informații confidențiale sau acces la telefon și la aplicațiile de internet banking. În alte situații, oamenii contractează singuri creditele, apoi transferă banii către conturle indicate de escroci.

Potrivit CSALB, majoritatea băncilor nu acceptă concilierea în asemenea cazuri. Un motiv este existența unor anchete ale Poliției. În plus, în multe situații, atacatorii nu sparg sistemele băncilor, ci folosesc accesul oferit chiar de titularii conturilor.

Credite făcute în numele victimelor și economii golite din conturi

Unul dintre cazurile prezentate de CSALB este al unei femei din București, careia i s-ar fi preluat telefonul de la distanță după instalarea unei aplicații primite prin WhatsApp. Ulterior, i-ar fi deschis un cont online și ar fi cerut un credit de 29.000 de lei în numele ei.

„Am cerut anularea acelui credit a doua zi, am prezentat cazul la Poliție, am anunțat banca întâi telefonic, apoi în scris. Hoții au avut acces și la conturi, din care mi-au furat 90.000 de lei”, a relatat aceasta.

Potrivit răspunsului transmis de bancă, plățile au fost făcute din aplicația de homebanking și au fost autorizate prin codul de securitate sau biometria telefonului.

Un alt caz, din Vrancea, privește un credit de 66.000 de lei despre care titularul susține că a fost încheiat fără acordul său. Bărbatul făcuse anterior o identificare video pentru un presupus broker de investiții găsit pe Facebook.

Poliția a deschis în acest caz un dosar penal privind falsul informatic.

În Covasna, un bărbat spune că a intrat pe un site fals și a fost convins să cumpere acțiuni Hidroelectrica. A transmis date personale unui presupus broker. Escrocii ar fi retras apoi 10.600 de lei din economiile sale și ar fi contractat în numele lui un credit de 67.000 de lei, pe 60 de luni.

Victime convinse să ia credite și să cumpere criptomonede

În alte cazuri, infractorii nu contractează direct împrumuturile. Ei își conving victimele să meargă singure la bancă și să ceară credite.

Un bărbat din Ilfov povestește că a fost sunat de cineva care s-a prezentat drept angajat al unei bănci. Persoana i-a spus că datele sale ar fi fost folosite pentru solicitarea unui credit. Apelul a fost transferat apoi către un presupus polițist și, ulterior, către cineva care pretindea că reprezintă BNR.

Bărbatului i s-a spus să contracteze un împrumut de aproximativ 100.000 de lei, să retragă banii și să cumpere criptoactive.

„Am introdus în ATM sume de câte 10.000 de lei, așa cum mi s-a spus și am solicitat dovada depunerii acestor sume”, a relatat acesta.

Un mecanism asemănător apare într-un caz din Ilfov. Victima spune că a fost manipulată să retragă suma de 70.000 de lei și să o depună prin 14 tranzacții la un automat Bitcoin. Rata lunară pentru creditul rămas în sarcina victimei este de 1.450 de lei și depășește 30% din venitul net lunar, potrivit cererii trimise CSALB.

În Caraș-Severin, o altă persoană susține că indivizi care s-au prezentat drept reprezentanți ai BNR și ai organelor de anchetă au convins-o să ia un credit de 110.000 de lei. Victima a cerut suspendarea temporară a ratelor până la clarificarea dosarului penal.

Avertisment privind identificările video și aplicațiile de control la distanță

Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în Colegiul de Coordonare al CSALB, avertizează că asemenea fraude provoacă pagube de zeci de mii de euro.

„Un fenomen îngrijorător face tot mai multe victime în rândul consumatorilor de produse și servicii financiare. Creditele false provoacă pagube de zeci de mii de euro, iar în majoritatea cazurilor pierderile sunt suportate integral de consumatorii care au permis accesul infractorilor la conturi, aplicațiile de homebanking sau chiar la propriile telefoane și laptopuri.”

Potrivit acestuia, cele mai multe împrumuturi frauduloase sunt contractate online. Atacatorii încearcă să își sperie victimele și pretind că reprezintă banca, Poliția sau BNR.

O altă metodă exploatează dorința oamenilor de a investi rapid în acțiuni sau criptoactive. Escrocii solicită instalarea unor programe care le permit să controleze telefonul sau calculatorul de la distanță.

CSALB avertizează și asupra identificărilor video cerute de persoane necunoscute.

„Atenție mare și la cazurile în care se solicită identificări video cu consumatorii, deoarece respectivele înregistrări pot fi utilizate ulterior, prin procedee deepfake, pentru autentificare în aplicațiile de banking. Practic, atacatorii pot folosi înregistrări video și audio, pentru a ocoli sistemele de securitate ale băncilor.”

Reprezentantul CSALB amintește că băncile nu solicită prin telefon sau mesaje parole, coduri PIN, CVV ori alte date de acces. Oamenii sunt sfătuiți să nu acceseze linkuri primite prin SMS, WhatsApp, e-mail sau rețele de socializare atunci când li se cer date bancare. De asemenea, nu ar trebui să instaleze aplicații la indicația unor persoane necunoscute.

CSALB recomandă verificarea periodică a tranzacțiilor și activarea notificărilor pentru plăți. Orice tentativă suspectă trebuie verificată direct cu banca, folosind datele oficiale de contact.

CITEȘTE ȘI

Record alarmant de atacuri cibernetice. Inteligența artificială, noua armă a hackerilor. Avertismentele DNSC în România