Decizie istorică: liderii UE au decis începerea negocierileor de aderare cu Serbia

Liderii europeni au decis, la Consiliul European ce a avut loc la Bruxelles, să deschidă negocierile de aderare cu Serbia, cel târziu până în ianuarie 2014.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat că negocierile de aderare vor începe cel târziu în 2014, iar Concluziile summit-ului de la Bruxelles arată că ’’cadrul de negociere va fi confirmat de Consiliul European’’ înainte de luna ianuarie.

Anunţul este făcut după ce, în aprilie, Serbia şi Kosovo au reuşit, după aproape de douăzeci de runde ne negocieri mediate de UE, să ajungă la un acord privind în primul rând statutul comunităţilor sârbeşti, majoritare în nordul Kosovo. Este primul acord între Serbia şi ceea ce este considerată şi acum o provincie a să după 1999, după cum tot în acest an preşedinţii sârb şi kosovar au stat la aceeaşi masă oficială. Nu mai puţin, pe 1 iulie, Croaţia va adera la UE, urmând a fi a două fosta republica ex-iugoslavă care se alătură Uniunii. În paralel, vor avea loc discuţiile pentru un acord de asociere cu Kosovo.

’’Deseori folosim sintagma ’’istoric’’ într-un mod abuziv, dar această este o chestiune istorică. Să nu uităm ce s-a întâmplat nu cu mult timp în urmă în acea parte a Europei, unde a avut loc unul dintre cele mai violente războaie pe care le-am văzut-iar acum începem negocieri de aderare cu Serbia’’, a spus preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, într-o conferinţă de presă, după lucrările Consiliului European.

În acelaşi timp, liderii UE au urat bun venit Croaţiei în Uniune, eveniment care va avea loc luni. Urmează să aibă loc un mare eveniment la Zagreb care va marca, sâmbătă seară, aderarea Croaţiei. Această fostă republică iugoslavă mai are de îndeplinit zece recomandări trasate de Comisie în toamnă anului trecut, care ţin în primul rând de privatizarea cât mai multor întreprinderi importante. Fostul premier Ivo Sanader a fost condamnat la închiosoare pentru corupţie, chiar în timp ce la guvernare se află partidul sau, guvern şi partid din fruntea cărora să retras în 2009. Pe de altă parte, Tribunalul Penal Internaţional pentru fost Iugoslavie s-a arătat mult mai indulgent în ce priveşte Croația, achitându-l pe criminalul de război Ante Gotovina, în noiembrie 2012, după ce iniţial îl condamnase la 24 de ani de închisoare. A decis această în acelaşi timp cu achitarea lui Ramush Haradinaj, criminal de război din cadrul UCK-ului kosovar.

Sunt doar câteva dintre sacrificiile pe care Serbia le-a acceptat pentru a paşi pe drumul către UE, fără a mai socoti intgenuncherea secxtoarelor strategice ale economiei în faţă Rusiei, drept recompensă pentru sprijinul, până la urmă inutil, oferit în dispută internaţională privind statutul Kosovo.

În acest moment, Romaia, Slovacia, Cipru, Grecia şi Spania sunt statele UE care nu recunosc independenţa Kosovo. Însă CUM NOUL REGIM DE LA Belgrad devine tot mai deschis către cooperarea cu Kosovo, poziţia acestor state urmeazasa se modifice. Prmeirul Victor Ponta se declara, la începutul acestei luni, în favoarea uneio recunoaşteri rapide a Kosovo. „Am discutat deja cu preşedintele. Am avut o discuţie informală. Îl voi informa asupra a ceea ce s-a discutat azi în Comisiile de politică externă şi ne coordonăm tot timpul pentru că aici e vorba de trei actori instituţionali – Preşedinţie, Guvern şi Parlament. Este ideal că poziţiile celor trei instituţii să fie coordonate, chiar dacă eu sunt mai degrabă în favoarea unui proces rapid de recunoaştere, preşedintele e mai prudent decât mine, iar foştii miniştri de Externe au punctele lor de vedere”, spunea Ponta.